Postări

Se afișează postări din octombrie, 2011

Statul roman

Competenţe de atins: 2.1. Recunoaşterea unui context economic, social, politic, cultural, istoric;  2.4. Exprimarea acordului / dezacordului în raport cu un context social. A. Cetăţenii s-au retras pe Muntele sacru care e dincolo de râul Anio, la trei mii de paşi de Roma. Atunci au început consfătuirile între patricieni şi popor în scopul înfăptuirii armoniei şi solidarităţii dintre cele două clase, hotărându-se condiţiile înţelegerii; poporul să aibă dregătorii săi proprii, de care să nu se atingă nimeni şi care să aibă dreptul de a se împotrivi consulilor prin "veto", niciunul din patricieni să nu aibă dreptul de a face parte din rândurile acestor magistraţi. Cei doi tribuni aleşi ai plebeilor au fost Caius Licinius şi Lucius Albinus.                                                                                                            Titus Livius, De la fondarea Romei B. Atunci când soldaţii aflaţi sub ameninţarea inamicului tind să se retragă, generalul

Franţa revoluţionară

Competenţe de atins: 1.1 Exprimarea de opinii în limbajul adecvat istoriei; 2.3 Analizarea factorilor politici, sociali, economici, culturali care alcătuiesc imaginea unei societăţi    A. 7) Cheltuieli pentru toate apartamentele curţii regale şi ale reginei, ale Doamnei, fiica regelui, ale Doamnei Elisabeta şi ale doamnelor familiei regale, fiind cuprinse aici şi clădirile, dobânzile împrumuturilor, salariile şi întreţinerea persoanelor ataşate la curte                                                                    Total 25.700.000 livre     32) Academii, academicieni şi alţi oameni de litere                                                             269.000 livre     33) Biblioteca Regală                                                                                                        100.000 livre     34) Imprimeria regală, anual circa                                                                                      100.000 livre     35) Grădina Botanică

Lupta antiotomană a voievozilor români

Competenţe de atins: 2.3. Descoperirea constantelor în derularea fenomenelor istorice studiate A. Convenţiile şi jurămintele ce erau între ei [principii străini] conţineau că toţi trebuie să fie gata şi să ajute în orice loc pe acel dintre domni împotriva căruia ar fi mers turcii. Şi, totuşi, cu toată speranţa mea în ei, mi-s-a întâmplat contra mea ceea ce am zis. Căci, dacă nu ar fi fost aşa, aş fi făcut una din două: ori m-as fi opus cu adevărat inamicului la trecere [a Dunării] şi nu l-aş fi lăsat să treacă, ori în mod sigur, dacă aceasta mi-ar fi fost imposibilă, aş fi încercat să salvez oamenii ţării mele şi nu aş fi păţit atâta daună. Dar m-au lăsat singur.              Concepţia lui Ştefan cel Mare despre lupta antiotomană - solia lui Ioan Ţamblac la Veneţia (1478) B. Mircea ghiarul, aducând cu el oaste, a venit împotriva sultanului Baiazid şi, întâlnindu-se unul cu altul, s-a dat o mare bătălie, astfel încât atât din partea musulmanilor, cât şi din partea ghiaurilor mul

Constituirea S.U.A.

Competenţe de atins: 1.2  Formularea de argumente referitoare la un subiect istoric 2.5 Examinarea consecinţelor directe şi indirecte ale acţiunii umane A. Noi considerăm adevăruri evidente prin sine că toţi oamenii au fost creaţi egali, că sunt înzestraţi de creatorul lor cu drepturi inalienabile, că printre acestea se numără Viaţa, Libertatea şi căutarea Fericirii. Că, pentru a garanta aceste drepturi, oamenii au instituit guverne, a căror justă autoritate derivă din consimţământul celor guvernaţi. Că, ori de câte ori o formă de guvernare devine o primejdie pentru aceste scopuri, este dreptul poporului să o schimbe sau să o abroge, instituind un nou guvern bazat pe acele principii şi organizat în acele forme care-i vor părea mai potrivite pentru a-i garanta siguranţa şi fericirea. [...] Dar un lung şir de abuzuri şi de încălcări ale drepturilor, toate urmărind invariabil aceleaşi scop, pun în evidenţă planul de a-i supune sub un despotism absolut, este dreptul lor, este dato

Democraţia ateniană

Competenţe de atins: 2.2. Extragerea informaţiei esenţiale dintr-un mesaj 5.1. Înţelegerea mesajului surselor istorice arheologice, scrise, vizuale şi de istorie orală; A. Astfel împărţită în patru clase, Atena devenea o democraţie care a servit ca model tuturor celorlalte cetăţi. Prima clasă îi furniza pe membrii Areopagului şi pe arhonţi, care erau aleşi de Adunare, pe care o compuneau toţi cetăţenii. Ea putea să-l pună sub anchetă pe orice funcţionar superior, şi avea rol de Curte de casaţie faţă de toate verdictele tribunalului care, şi ele la rândul lor, erau formulate de juraţi. Aceştia erau aleşi dintre şase mii de ceteţeni de bună conduită, aparţinând tuturor claselor.                                                                                                       Indro Montanelli, Istoria grecilor B.    Avem o constituţie care nu imită legile vecinilor, ci mai degrabă noi înşine suntem exemplu, fără să imităm pe alţii. În privinţa numelui - din pricină că est

Instituţii centrale în spaţiul românesc

Competenţe de atins: 2.2. Proiectarea unui demers de cooperare pentru identificarea şi realizarea unor scopuri comune A. Marele singur stăpânitor, din mila lui Dumnezeu domn, Io Roman voievod, stăpânind Ţara Moldovei de la munte până la mare.                                                                                                                   Titlul lui Roman I (1392)     Eu cel întru Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi la Hristos iubitorul şi binefăcătorul, Io Mircea mare voievod şi domn, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpânind şi domnind peste toată ţara Ugrovlahiei şi al părţilor de peste munţi, încă şi către părţile tătăreşti, şi amlaşul şi Făgăraşului herţeg şi domn al banatului Severinului şi pe amândouă părţile a toată Podunavia, încă şi până la Martea cea Mare şi stăpânitor al cetăţii Dârstorului.                                                                                                  Titlul lui Mircea cel Bătrân (1404-1406)  

Epoca Luminilor

Competenţe de atins: 2.3 Analizarea factorilor politici, sociali, economici, culturali care alcătuiesc imaginea unei societăţi;  4.3 Formarea unor reprezentări culturale despre spaţii şi epoci istorice diferite A. Va exista întotdeauna ignoranţă, prostie şi invidie, în patria mea, dar va exista, de asemenea, întotdeauna ştiinţă şi bun gust. Îndrăznesc să vă spun chiar că, în general, principalii noştri ofiţeri şi cei care compun consiliul, consilierii de satt şi avocaţii sunt mai luminaţi decât în frumosul secol al lui Ludovic al XIV-lea. Marile talente sunt rare, dar ştiinţa şi raţiunea sunt comune. Văd cu plăcere că se formează în Europa o republică imensă de spirite cultivate. Lumina se propagă din toate părţile. Adesea îmi parvin din Nord lucruri care mă uimesc. De aproape cinsprezece ani se petrece o revoluţie în spirite care va face o epocă mare. Strigătele pedanţilor anunţă această mare schimbare, după cum rotirile corbilor anunţă timpul frumos.         Scrisoarea lui

Autonomii locale în spaţiul românesc

Competenţe de atins: 2.3. Descoperirea constantelor în desfăşurarea fenomenelor istorice studiate A. Şi-au pus cnezii, adică balivii, care să facă dreptate şi să le procure cai, animale, arme, daruri şi veşmintele trebuitoare. Şi aşa procuratorul meu era unul dintre stăpânii aceştia şi conducea o mie de case şi erau aproape o sută de cnezi. Aveam pace şi adunări pentru a convorbi şi fiecăruia i se dădea dreptate. Acelora li se trimiteau cele mai mai frumoase fete; şi pentru un astfel de dar se întoarceau cu oi, boi sau cai. Cnezii se întruneau aproape în fiecare săptămână. Eu însă ca să cunoasc mai ales viaţa lor, şi să cunosc pe unii dintre marii lor, şi să discutăm dacă mi se oferă vreo cale de răscumpărare mă duceam la ei cu cneazul meu.                                                                      Rogerius despre organizarea statală a românilor în 1247 B. Mulţimea nenumărată a vlahilor, sus pe râpe, [...] au aruncat săgeţi asupra oastei regelui care se găsea în fun

Cultura română-Cultură europeană

Competenţe de atins: 1.1. Formularea, în scris şi oral, a unor opinii referitoare la o temă de istorie Oameni de cultură români Grigore Ureche Miron Costin Ion Neculce  Stolnicul Constantin Cantacuzino Dimitrie Cantemir Titu Maiorescu Ioan Slavici Mihai Eminescu George Coşbuc I.L.Caragiale  Nicolae Grigorescu Gh. Asachi Mihail Kogălniceanu  N. Iorga  Octavian Goga Lucian Blaga Liviu Rebreanu Tudor Arghezi Constantin Brâncuşi G. Enescu  Camil Petrescu  Mircea Eliade Marin Preda Marin Sorescu Nichita Stănescu

Indoeuropenii.Grecii

Competenţe de atins: 1.1. Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale sau scrise;  3.1. Recunoaşterea asemănărilor şi diferenţelor dintre sine şi celălalt, dintre persoane, dintre grupuri A. Între anii 8000 - 3000 î.Hr, omul descoperă cum să întrebuinţeze forţa animalelor şi a vântului. El inventează plugul, roata şi corabia cu pânze, pătrunde în tainele proprietăţilor fizice ale metalelor şi proceselor chimice care condiţionează topirea  minereului de aramă şi se pregăteşte să pună la punct un calendar solar exact. pe de altă parte, el concepe un întreg wchipament adaptat la viaţa urbană şi deschide calea spre o civilizaţie întemeiată pe scriere, pe tehnicile de clacul şi un sistem de măsuri şi greutăţi.                                                                                                  V Gordon Childe, Făurirea civilizaţiei B. Ceea ce în legendă se numeşte "reîntoarcerea heraclizilor" se cheamă în limbaj istoric "invazia dor

România şi Europa între cele două războaie mondiale

Competenţe de atins: 1.1. Formularea, în scris şi oral, a unor opinii referitoare la o temă de istorie A. În consecinţă, Valahia şi Moldova vor fi dispensate pentru totdeauna de a furniza grânele şi alte mărfuri de consum, oile şi lemnul de construcţie pe care erau obligate să le livreze mai înainte.      De asemenea, nu li se va cere acestor provincii, în niciun caz, muncitori pentru lucrările de fortificaţii şi nici o altă corvoadă, de orice fel ar fi ea.                  Tratatul de la Adrianopol (1829) - prevederi referitoare la Moldova şi Ţara Românească B. Noi, ca orice stat independent, nu putem să primim în relaţiile dintre stat şi cetăţenii săi controlul vreunui alt stat. Şi nici un stat indepenendent, oricare ar fi întinderea, nu se cuvine să primească aceest control. Nu poate să-l primească România, pentru că nu există în concepţiunea noastră, în ce priveşte independenţa, state mari şi mici, iar noi înţelegem ca să avem, relativ la legile interne şi la relaţiunile st

Sate, târguri şi oraşe din Europa şi din spaţiul românesc

Competenţe de atins: 1.1. Construirea unor explicaţii şi argumente intra- şi multidisciplinare cu privire la evenimente şi procese istorice A. Rareori am întâlnit un teritoriu aşa de sălbatic cum este cel care trebuie traversat pentru a ajunge de la Zemliţa la Bucureşti [...] De-a lungul drumului nu există niciun sat cu acoperişuri de ardezie sau de ţiglă; nicio îngrăditură, niciun instrument agricol nu trădează prezenţa omului; este mult dacă de două ori într-o singură zi vi se întâmplă să treceţi pe lângă o duzină de colibe ascuţite, făcute din pământ şi trestie, fără ferestre sau etaje.                          Alphonse Royer, Aventures des voyage, tableaux, recits et souvenirs du Levant, 1837 B. De amintit ca în timpurile vechi, cea mai mare parte a locuinţelor oraşului erau de lemn, iar casele erau acoperite cu paie şi cu trestie şi cu alte asemenea materiale de acoperit. De aceea, când se întâmplă ca o casă să fie cuprinsă de foc, cea mai mare parte a oraşului era mistuit

Revoluţia glorioasă

Competenţe de atins: 2.4 Recunoaşterea continuităţii, schimbării şi a cauzalităţii în evoluţia socială; 5.2 Încadrarea unui eveniment sau a unei serii de evenimente într-un context cronologic A. Din aceste motive, o rugăm pe Maiestatea Voastră preîndurătoare ca nimeni în viitor să nu fie constrâns să facă niciun dar gratuit, împrumut de bani, nici plocon de bunăvoie, şi nici să plătească vreo taxă sau orice fel de impozit în afara consimţământului unanim votat de Parlament [...] ca niciun om liber să nu fie arestat sau deţinut.                                                                                                                                Petiţia dreptului, 1628  B. Parlamentul nu luptase pentru a-l detrona pe monarh, ci pentru a-l împiedica să facă abuz de putere. După terminarea războiului au început negocierile cu regele aflat în captivitate. Carol însă a jucat un joc periculos, amestecând promisiuni şi sustrageri în timp ce încerca să exploateze diferendele

Sumerienii. Egiptenii.Evreii

Competenţe de atins: 3.1. Recunoaşterea asemănărilor şi diferenţelor dintre sine şi celălalt, dintre persoane, dintre grupuri 5.3 Utilizarea adecvată a coordonatelor temporale şi spaţiale relative la un subiect istoric A. Cel puţin douăsprezece oraşe au apărut în rândul sumerienilor. Printre ele s-au remarcat Ur, Uruk, Kish şi Lagash. Ur, de exemplu, a devenit un oraş de aproximativ 24.000 de oameni. În centrul fiecărui oraş era un templu care gazduia zeii oraşului, şi în jurul  fiecărui oraş se găseau lanuri de cereale, livezi de palmieri şi terenuri pentru turme. În afară de plantarea şi recoltarea culturilor, sumerienii au vânat, pescuit sau au crescut animale. Sumerienii au fost, de asemenea, comercianţi. Comerţul s-a dezvoltat  atât pe mare cât şi pe uscat. Ei au construit nave pentru transport maritim şi au importat produse de la o distanţă apreciabilă: lemn, piatra, staniu şi cupru, elemente ce nu se regăsesc în zonă. B. "Uită-te la mine, priveşte-mă, f