joi, 20 octombrie 2011

Instituţii centrale în spaţiul românesc

Competenţe de atins:
2.2. Proiectarea unui demers de cooperare pentru identificarea şi realizarea unor scopuri comune

A. Marele singur stăpânitor, din mila lui Dumnezeu domn, Io Roman voievod, stăpânind Ţara Moldovei de la munte până la mare.
                                                                                                                  Titlul lui Roman I (1392)
    Eu cel întru Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi la Hristos iubitorul şi binefăcătorul, Io Mircea mare voievod şi domn, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpânind şi domnind peste toată ţara Ugrovlahiei şi al părţilor de peste munţi, încă şi către părţile tătăreşti, şi amlaşul şi Făgăraşului herţeg şi domn al banatului Severinului şi pe amândouă părţile a toată Podunavia, încă şi până la Martea cea Mare şi stăpânitor al cetăţii Dârstorului.
                                                                                                Titlul lui Mircea cel Bătrân (1404-1406)
                    Ungrovlahia - numele Ţării Româneşti, folosit mai întâi în documentele de provenienţă străină, pentru a face deosebirea dintre această Vlahie de lângă Ungaria şi alte vlahii, precum Moldova sau cele din sudul Dunării.
                   Părţile tătăreşti - sudul Basarabiei.
                   Herţog - comite al Amlaşului şi Făgăraşului, conform ierarhiei regatului ungar. Cele două ţări româneşti de dincolo de Carpaţi reprezintă feude acordate domnilor munteni în schimbul jurământului de vasalitate prestat regilor ungari.
                   Podunavia - Dobrogea
                   Cetatea Dârstor - Silistra

B. Putera domnului se întinde nu numai peste boierii şi cetăţenii Moldovei, dar şi peste negustorii turci şi peste alţi oamnei de orice condiţie, câtă vreme se află în teritoriul lui. Viaţa şi moartea acestora le are în mâinile lui. Dacă a pedepsit pe un acuzat cu moartea, cu bătaia, cu exilul ori cu confiscarea averilor, măcar şi pe nedrept şi tiranic, cei interesaţi pot să-l roage şi să-i scrie cărţi de iertare, dar nimeni nu poate sa-l contrazică sau încă mai puţin să-i stea împotrivă la ceea ce domnul a hotărât. Dimpotrivă, dacă va fi vrut să pue în libertate pe cineva condamnat la moarte de toată ţara, nimeni nu poate să se opue voinţei lui sau să-l ducă la pedeapsă cu forţa, dacă este apărat de domn.
                                                                                              Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei

C. S-a adăugat, ca un handicap suplimentar, şi sistemul nefericit al succesiunii la tron ( mai bine zis, lipsa uni adevărat sistem). Nu era nici ereditar, nici pur şi simplu electiv, ci amestecat, "ereditar-electiv". Ereditar în principiu, în cele două dinastii (Basarabii în Ţara Românească şi Muşatinii în Moldova), dar ignorând criteriul apusean al transmiterii tronului în linie directă. Nu numai fiii (femeile fiind oricum excluse), dar şi fraţii sau rudele mai îndepărtate puteau aspira la domnie. Singura condiţie: să fie "os domnesc", să aparţină familiei.
                                                                             Lucian Boia, România - Ţară de frontieră a Europei


Cerinţe:
  1. Identificaţi titlurile domnitorului şi prezentaţi importanţa lor folosind informaţiile din documentul A.
  2. Ilustraţi prerogativele domnitorului folosind sursa B.
  3. Justificaţi afirmaţia "Domnia reprezintă instituţia centrală a statului medieval românesc" cu trei exemple din sursa B.
  4. Reproduceţi două informaţii aflate în relaţie de cauzalitate istorică din sursa B.
  5. Discutaţi impactul modului de sucesiune la tron în Ţările Române folosind 2 informaţii relevante din sursa C.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu