sâmbătă, 8 octombrie 2011

Sate, târguri şi oraşe din Europa şi din spaţiul românesc

Competenţe de atins:
1.1. Construirea unor explicaţii şi argumente intra- şi multidisciplinare cu privire la evenimente şi procese istorice

A. Rareori am întâlnit un teritoriu aşa de sălbatic cum este cel care trebuie traversat pentru a ajunge de la Zemliţa la Bucureşti [...] De-a lungul drumului nu există niciun sat cu acoperişuri de ardezie sau de ţiglă; nicio îngrăditură, niciun instrument agricol nu trădează prezenţa omului; este mult dacă de două ori într-o singură zi vi se întâmplă să treceţi pe lângă o duzină de colibe ascuţite, făcute din pământ şi trestie, fără ferestre sau etaje.
                         Alphonse Royer, Aventures des voyage, tableaux, recits et souvenirs du Levant, 1837

B. De amintit ca în timpurile vechi, cea mai mare parte a locuinţelor oraşului erau de lemn, iar casele erau acoperite cu paie şi cu trestie şi cu alte asemenea materiale de acoperit. De aceea, când se întâmplă ca o casă să fie cuprinsă de foc, cea mai mare parte a oraşului era mistuită de flăcări de la acel foc, aşa precum s-a întâmplat în primul an de domnie al regelui Ştefan, adică atunci când focul a izbucnit la Podul Londrei, a ars biserica Sfântul Paul, iar de acolo focul s-a întins, mistuind case şi clădiri până la biserica Sfântul Clement al danezilor.
                                                                              Radu Manolescu, Oraşul medieval.Culegere de texte

C. "Ce minunat e la oraş! Câtă tristeţe şi sărăcie la ţară!" Asta auzi din gura ţăranilor care vin să vadă oraşul în zi de sărbătoare. Ei nu ştiu că, dacă satul e sărac, oraşul, cu toată splendoarea lui, e, poate, mai mizerabil. Puţini oameni fac de altminteri această deosebire.[...]
Pe ţăran nu-l sperii cu tânguielile muncitorului, ce descrierile înspăimântătoare ale situaţiei sale. El câştigă un franc sau doi, nu înţelege că o poţi duce jalnic cu salarii de trei, patru sau cinci franci. "Dar variaţile pe piaţa muncii? Perioadele de şomaj?" Ei şi? Va pune deoparte până şi în zilele când va câştiga mai puţin, cât  de uşor îi va fi să economisească dintr-un salariu atât de mare pentru zile negre.
"Ţăranul" n-a ţinut seama  nici de faptul că, agonisând mai mulţi bani la oraş, îşi va pierde avuţia, cumpătarea, spiritul de economie, zgârcenia, ca s-o spunem pe cea dreaptă.
                                                                                                                          Jules Michelet, Le Peuple 


Cerinţe:
  1. Desprindeţi trei trăsături ale satului aşa cum rezultă din sursa A.
  2. Realizaţi o imagine a oraşului medieval prezentat în sursa B.
  3. Realizaţi o comparaţie între mentalitatea ţăranului şi cea a muncitorului folosind sursa C.
  4. Prezentaţi un punct de vedere argumentat cu informaţii din sursele A sau B referitor la importanţa satului sau a oraşului în dezvoltarea societăţii.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu