bloguldeistorie

   Partea I Partea a II

Competenţe de atins: 1.2  Formularea de argumente referitoare la un subiect istoric; 2.3 Analizarea factorilor politici, sociali, economici, culturali care alcătuiesc imaginea unei societăţi   A.   Rusia astăzi se zbate în ghearele foametei. Am străbătut singur numeroase sate şi am vizitat 12 ferme colective. Peste tot se auzeau vaiete: " nu e pâine, murim ". acest strigăt venea spre mine din toate părţile Rusiei. În tren, un comunist a negat că ar fi bântuit foametea. Am aruncat în scuipătoare o coajă de pâine din rezervele proprii. Un ţăran, tovarăş cu mine de călătorie, a înşfăcat-o în grabă şi a mâncat-o fericit. Am aruncat coji de portocală în scuipătoare. Ţăranul le înşfăcă din nou şi le devoră îndată. Comunistul s-a afundat în banchetă...        Politica de colectivizare a guvernului şi rezistenţa ţăranilor în faţa ei a adus Rusia într-o stare catastrofală, cea mmai rea posibilă de la foametea din 1921 încoace şi a alungat populaţia din regiuni întregi.

Competenţe de atins: 1.2. Evidenţierea relaţiei cauză – efect într-o succesiune de evenimente sau  procese istorice 2.4. Analiza critică a acţiunii personalităţilor şi grupurilor umane in diverse contexte A. Cruciaţii străbăteau străzile Ierusalimului, cu spada sau pumnalul în mână omorând orice locuitor pe care-l întîlneau, fără să cruţe nici femeile, nici copiii. Spectacolul unui asemenea număr de cadavre era insuportabil; dar masacratorii erau şi mai hidoşi la înfăţişare decât victimele lor: din tălpi până în creştet erau acoperiţi de sânge. În incinta însăşi a templului erau peste 10.000 de cadavre, cifră la care trebuie adăugate cadavrele care zăceau pe străzile oraşului. Apoi, după ce au asigurat paza oraşului, baronii s-au despărţit şi s-au dus la locuinţele lor. S-au spălat şi şi-au pus veştminte curate. Apoi au pornit desculţi, într-un concert de plânsete şi de gemete, prin toate locurile oraşului pe care la străbătuse Hristos, sărutând urmele tălpilor lui...      

Competenţe de atins: 1.1. Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale sau scrise 5.1. Înţelegerea mesajului surselor istorice arheologice, scrise, vizuale şi de istorie orală A. Mongolii au adus cu ei triburile turceşti din Asia superioară. Înrolaţi în armatele lui Genghis Han [conducătorul mongolilor] şi ale urmaşilor lui, turcii ajung să populeze o parte din ţinuturile acestui imperiu imens. În drumurile lor, au împins spre vest alte triburi turceşti nomade (turkmenii), care se instalaseră, în perioada selgiucidă, în Iran şi în Anatolia orientală, şi care au luat-o la fugă de frică sau, pur şi simplu, pentru a găsi noi păşuni în locul celor ocupate de cuceritori.                                                                  Jean-Paul Roux, Istoria războiului dintre islam şi creştinătate B. Succesiunea sultanului nu a fost niciodată simplă şi directă. Deşi era ereditară în Casa lui Osman, până la mijlocul secolului al XVII-lea succesiunea nu depinde

  Competenţe de atins: 2.4 Recunoaşterea continuităţii, schimbării şi a cauzalităţii în evoluţia socială 5.1 Construirea de afirmaţii pe baza surselor şi formularea de concluzii relative la sursele istorice A.     Seminţele regimurilor totalitare sunt hrănite de mizerie şi lipsuri. Ele cresc şi se înmulţesc în solul arid al sărăciei şi al dezordinii, şi ajung la maturitate atunci când speranţa unui popor într-o viaţă mai bună a murit. Această speranţă, noi credem că trebuie să o menţinem în viaţă.                                            Cuvântarea preşedintelui Truman în Concresul american, martie 1947 B.     Antiindividualistă, concepţia fascistă despre viaţă subliniază importanţa statului şi acceptă individul doar în măsura în care interesele sale coincid cu acelea ale statului, care reprezintă conştiinţa şi voinţa universală a omului ca entitate istorică (...).Liberalismul a negat statul în numele individului; fascismul reafirmă drepturile statului ca expresie a esen

Competenţe de atins: 2.2 Alcătuirea planului unei investigaţii, a unui proiect personal sau de grup utilizând resurse diverse; 4.2 Aprecierea valorilor trecutului prin raportarea la actualitate A.   Marea criză economică dintre 1929 şi 1933, cu efecte ample şi zguduitoare asupra întregii lumi capitaliste, a cuprins bineînţeles şi România, în cazul căreia intensitatea şi consecinţele au fost deosebite. Determinată de o serie de factori interni şi externi, caracterul predominant agrar al economiei naţionale, împletirea crizei agrare cu cea industrială, nivelul de trai al maselor populare, datoriile ţărănimii, dominaţia capitalurilor străine, accentuarea datoriei publice externe prin contractarea mai multor împrumuturi, comerţul externe specific al ţării, caracterizat prin vânzarea unor produse ieftine - petrol, cereale, unele materii prime, în schimbul importului de produse industrializate scumpe), agravarea crizei economice în România s-a concretizat în scăderi masive ale pre

Competenţe de atins: 3.1. Recunoaşterea asemănărilor şi diferenţelor dintre sine şi celălalt, dintre persoane, dintre grupuri;  5.5. Construirea de sinteze tematice A. Parcă totul a început din întâmplare. Un trib puternic din Bahrein, cel al lui Bakr [succesorul lui Mohamed], superficial islamizat, a fost scânteia care a aprins focul. Tribul a pus la cale câteva jafuri pe teritoriul persan şi i-a cerut califului să-i mai trimită câţiva oameni în ajutor. Abu Bakr nu putea să refuze niciodată o solicitare venită din partea noilor supuşi. Nu numai că acceptă, dar chiar se grăbeşte să-l trimită pe cel mai bun dintre generalii săi, Khalid ibn al-Walid. Acesta, împreună cu şeful tribului, al cărui nume merită să fie reţinut, al-Muthanna, se năpustesc în Hira. Oraşul era bogat. Va plăti foarte scump pentru a nu fi jefuit. Armata persană a guvernatorului provinciei va fi învinsă la Buwaid. Se spune că arabii s-au ales cu o pradă substanţială. Războiul sfânt, jihad-ul , aducea benef

Competenţe de atins: 3.1 Recunoaşterea şi acceptarea interculturalităţii; 5.3 Plasarea evenimentelor şi proceselor istorice într-un context istoric mai larg românesc, european  sau universal  A. În Europa anilor 20, democraţia parlamentară a fost, în aceste împrejurări, caracteristica unui număr de trei ţări: Marea Britanie, Franţa şi Germania. În Franţa şi Anglia democraţia parlamentară nu a făcut decât să-şi urmeze cursul care nu a fost întrerupt de război. Într-o primă perioadă, în Anglia alegerile "kaki" din 1918, iar din Franţa cele din 1919 au conferit superioritate acelora care considerau că pot continua spiritul războiului - Lloyd George în fruntea unei coaliţii liberal-conservatoare cu dominantă conservatoare în Anglia, Clemaceau figură emblematică a unei coaliţii de centru dreapta, Blocul Naţional în Franţa.                                                                                                     Jean Carpentier, Istoria Europei  B. Perioada