Postări

Monarhia egipteană

  Perioadă istorică Spațiu istoric/geografic Timp Lideri Trăsături Pătrunderea triburilor semito hamite a dus la formarea poporului egiptean Peninsula Sinai Egiptul de Jos Egiptul de Sus     Are loc o stratificare social, Egiptul fiind organizat în 42 de nome (provincii) Unificarea statului egiptean Unificarea Egiptului de Sus cu Egiptul de Jos Mileniul IV Î.Hr Faraonul Menes Capitala statului e fost stabilită la Menfis Regatul Vechi Se formează administrația egipteană. Vizirul conduce aparatul administrativ format de nomahi (conducătorii provinciilor) și scribi . Dinastiile III-IV Faraonul Djoser (dinastia a III-a) Faraonii Keops, Kephren, Mikerinos Are loc o centralizare politică a statului; Faraonul Djoser construiește prima piramidă în trepte; Faraonii Keops,

Popoare și spații istorice în Mesopotamia - Fișă de lucru

  Popoare Spațiu istoric Coordonată timp Lideri Caracterisitici Sumerienii Sudul Mesopotamiei Ur, Uruk, Larsa Mileniul IV I.Hr   Roata olarului, scrierea cuneiformă, tehnologia prelucrării metalelor Akkadienii Centrul Mesopotamiei Kiș, Akkad   Sargon I întemeiază primul imperiu al antichității Urmașii săi au cucerit Elamul (NV Iran) și Asia Mică Puterea akkadiană se bazează pe existența primei armate permanente Amoriții Înființează Babilonul Începutul mileniul II î.Hr Hammurabi Hammurabi a redactat primul cod de legi cunoscut în istorie Asirienii (populație de origine semitică) Nordul Mesopotamiei Orașele Ninive și Assur Mileniul III î. Hr Tiglatpalasar I Tiglatpalasar I stăpâneșțte un vast imperiudelimitat de Marea Neagră

Statutul femeilor în România comunistă

      Nu-mi uitam colegele de școală, dar le vedem mai rar, prinse cum erau între datoriile profesionale și cele ale problemelor de familie. Femeile din generația noastră au fost primele cărora li s-a cerut să rezolve această tensiune: în țările Europei de Est, ea a fost impusă aproape tuturor femeilor în același timp, ceea ce, bineînțeles, i-a dat o culoare specifică. Salariile erau atât de scăzute încât nu permiteau familiilor să subziste numai din leafa bărbatului, soțiile, chiar dacă nu beneficiaseră de o pregătire profesională propriu-zisă, „și-au luat serviciu” pe unde au apucat, fără mofturi, cu atât mai mult cu cât existau destule creșe și grădinițe pentru copii. Acestea nu numai că îndeplineau o funcție necesară și rezolvau o veche cerință a femeilor din „lumea liberă”, dar permiteau și educarea copiilor în spiritul colectivist către care tinde astăzi toată omenirea. Cât despre femei, trebuie spus că s-au simțit valorizate și că toată viața lor a devenit incontestabil mai inte

Despre comunism

      Despre această poziție decurg câteva consecințe practice pe care le voi rezuma cât mai strict: - Instaurarea regimului preconizat de această ideologie (comunism n.a.) s-a făcut peste tot cu prețul unei hecatombe inițiale care atinge cifre cu neputință de controlat, dar uriașe. Cele mai mari, atât în mărime absolută, cât și în raport cu totalul populației, par a fi realizate în țările-pilot, Uniunea sovietică și China. Dar deși se ridică tot mai multe voci care cer un „proces al comunismului”, adică o condamnare a lui măcar teoretică, e clar că va mai fi nevoie de timp. - Violența caracterizează sistemul nu numai în faza sa inițială, ea rămâne o caracteristică permanentă, necesară pentru a stăvili imaginația, inventivitatea, spontaneitatea și forța de creație originală care continuă să existe în fiecare om și să renască odată cu fiecare generație. Nici una dintre realizările, parțial pozitive, ale sistemului nu este de conceput fără exercitarea unei coerciții constante asupra tutu

Romanitatea românilor

 A. „Ce înțelegem prin ideea romanității românilor? Aceasta este, în primul rând, ideea despre descendența romană a românilor din coloniștii romani trasplantați în Dacia traiană; de aci decurge logic o serie de idei înrudite și adiacente, dar care fac parte din ansamblul categoriei istorice de romanitate a românilor. aceste idei complementare sunt: ideea stăruinței elementului roman în Dacia abandonată de Aurelian năvălirilor barbare; ideea unității de neam a românilor din întregul teritoriu locuit de ei; ideea latinității limbii române, ideea esenței romane a unor obiceiuri și datini populare.  (Adolf Armbruster, Romanitatea românilor) B . Dar oare ce s-ar întâmpla dacă s-ar dovedi, să zicem, că românii au venit mai târziu, de undeva din Balcani? Nu s-ar întâmpla nimic! O asemenea concluzie nu ar afecta cu nimic configurațiile naționale prezente. Nu cred că cineva s-ar gândi să-i reîntoarcă pe români la sud de Dunăre (evacuându-i de aici pe Sârbi și pe bulgari!). Atunci ar trebui și u

Nimic nou

  Suntem contextul alegerilor din România undeva la începutul secolului XX. Unul dintre oportuniștii locali era Vasile Timuș un mic proprietar din Manoleasa care visa a ajunge deputat. Fiu al lui Costache Timuș, Vasile își dorea cu ori preț deputăția. Prin urmare, s-a adresat reprezentantului în teritoriu al partidului aflat la putere, avocatul Alecu Enacovici. Din păcate, acesta nu reușește să fie ales pe listele partidului,  fapt ce a fost speculat de opoziția liberală.  Așa că apărea în presa locală un pamflet ce merită publicat fiind mult prea actual. Acest pamflet se regăsește în fondurile Arhivelor Naționale ale României, Serviciul Botoșani. Deputat vrând să se aleagă Să se aleagă chiar amuș La Enacovici aleargă Onorabilul Timuș. - Sărut poala, slava voastră! - Cum e vestea nea Timuș? - Aș dori să alegeți - Te-am alege chiar amuș. Ce-a pățit la mal țiganul A pățit și nea Timuș. A dat cinstea pe nimic! S-a alege mai amuș!