bloguldeistorie

Competenţe de atins: 2.1. Recunoaşterea unui context economic, social, politic, cultural, istoric; 5.1. Înţelegerea mesajului surselor istorice arheologice, scrise, vizuale şi de istorie orală A. Chiar şi atunci când locul său era luat de cancelar, teoretic regele conducea întotdeauna Consiliul. La fel se întâmpla şi în situaţiile de minorat al regelui, când acesta era reprezentat de un regent; în cazul lui Ludovic al XIV-lea, regentul era Ana de Austria. Decretele regale aveau putere de lege: nicio autoritate, în afară de rege, nu le putea anula. Regele putea oferi o gamă vastă de funcţii: de guvernatori şi comandanţi militari, de exemplu. După cum arătaseră scurtele cariere ale lui Concini şi Luyes, ministrul favorit putea primi numeroase funcţii, distincţii şi împuterniciri în semn de răsplată pentru serviciul său, care îi consolidau poziţia faţă de rivalii nemulţumiţi sau nobilii ofensaţi.                                                                                

Competenţe de atins: 2.2 Alcătuirea planului unei investigaţii, a unui proiect personal sau de grup utilizând resurse diverse  5.3 Plasarea evenimentelor şi proceselor istorice într-un context istoric mai larg românesc, european sau universal A.  Atacarea structurii însăşi a societăţii s-a dovedit chiar mai dificilă decât înlăturarea "duşmanilor de clasă". Singura parte uşoară a operaţiei consta în neutralizarea organizaţiilor publice (partide, sindicate, gilde, confrerii, fraternităţi, asociaţii profesionale, culturale, regionaliste, sportive...) Pentru dizolvarea lor era suficientă  ca noii stăpâni să pretexteze imperativele epurării, necesităţile naţionalizărilor sau, pur şi simplu, ordinea publică... În câteva săptămâni, localurile au fost ocupate, averile confiscate, iar conducătorii recalcitranţi arestaţi. Milioane de cehi, unguri sau polonezi s-au trezit deodată lipsiţi de o structură relaţională veche, bogată şi diversificată. Din 16.747 de asociaţii, cluburi

Competenţe de atins: 3.1. Recunoaşterea asemănărilor şi diferenţelor dintre sine şi celălalt, dintre persoane, dintre grupuri 5.3. Utilizarea adecvată a coordonatelor temporale şi spaţiale relative la un subiect istoric A. La ora două noaptea, toată lumea vedea plaja la două leghe în faţa escadrilei. De data asta amiralul [Columb] dispune tragerea bombardei. Îi promite lui Pinzon aur. Marinarii se îmbrăţişează. Este deusă suprafaţa velelor pentru a aprin navele: nu poate fi vorba de a acosta noaptea. În zori, cele trei caravele ancorează în faţa unei plaje deja populate de sălbatici complet goi. Columb şi cei doi Pizon coboară pe uscat. E vineri 12 octombrie 1492. Traversarea a durat treizeci şi patru de zile. Cu gândul la numărul sfânt al anilor vieţii lui Hristos, Columb va socoti treizeci şi trei de zile, ca şi cum ar fi debarcat în 11 seara.                                                                                    Descoperirea Americii de Cristofor Columb

Competenţe de atins: 2.1 Recunoaşterea şi acceptarea perspectivelor multiple asupra faptelor şi proceselor istorice 5.1 Construirea de afirmaţii pe baza surselor şi formularea de concluzii relative la sursele istorice A. De la Stettin, în Baltica, la Triest, în Adriatica, o cortină de fier a căzut peste continent. În spatele ei se găsesc capitalele tuturor ţărilor Europei Orientale: Varşovia, Berlin, Praga, Viena, Budapesta, Bucureşti, Sofia. Toate aceste oraşe celebre, toate aceste naţiuni se găsesc în sfera sovietică şi toate sunt supuse, sub o formă sau alta, nu numai influenţei sovietice, dar şi controlului foarte strâns şi în constantă creştere al Moscovei. Winston Churchill, Discurs în faţa studenţilor şi profesorilor Universităţii Fulton, considerat a fi începutul Războiului Rece (5 martie 1946) B. Eu cred că Statele Unite trebuie să ducă o politică de susţinere a popoarelor libere care rezistă tentativelor de aservire exercitate asupra lor din partea unor minorit

Competente de atins: 2.5.  Analiza critică a acţiunii personalităţilor şi grupurilor umane in diverse  contexte; 3 .2. Utilizarea dialogului intercultural. A. Papei i se reproşează luxul şi impozitele foarte grele la care supunea întreaga lume creştină apuseană, episcopilor absenteismul prea frecvent, multor membri ai clerului simplu ignoranţa. Dar ceea ce reclamă cu precădere cei mai valoroşi creştini, ca Erasmus ori Martin Luther, este un cler ai cărui membri să nu  se facă doar distribuitori de sacramente, ci oameni capabili să provăduiască Cuvântul lui Dumnezeu şi să răspundă astfel neliniştilor şi preocupărilor timpului.                                                                                     Jean Carpentier, Francois Lebrun, Istoria Europei B. Biserica vizibilă, concretă, nu este de fapt biserica lui Dumnezeu, fiindcă adevărata biserică a celor aleşi este invizibilă şi cunoscută doar de el însuşi. Instituţiile ecleziastice sunt utile deoarece oferă învă

Competenţe de atins: 2.5   Examinarea consecinţelor directe şi indirecte ale acţiunii umane; 5.2 Încadrarea unui eveniment sau a unei serii de evenimente într-un context cronologic A. Pe 20 iunie 1940, Churchill s-a adresat Camerei în cadrul unei sesiuni secrete. El a accentuat necesitatea " se a o scoate la capăt pe durata următoarelor trei luni... trei ani " şi a analizat " superioritatea aviatică a Angliei ", ajungând până la urmă la concluzia că Hitler era " stăpânul unei Europe înfometate, chinuite şi gata de răscoală ". Bazându-se şi pe anumite consolidări transatlantice, el descoperise o formulă capabilă să promită chiar şi victoria finală.      Această presupunere a fost de un optimism sfruntrat. Cu posibila excepţie a Iugoslaviei, teroarea nazistă prinsese Europa într-o menghină atât de puternică, încât  aceasta nu ave cum să se mai gândească la revolte. Pe de altă parte, în viitorul apropiat nu se punea problema ca presiunile eco

Competenţe de atins: 2.2. Extragerea informaţiei esenţiale dintr-un mesaj 4.2. Aprecierea valorilor trecutului prin raportarea la actualitate A. Creată de umaniştii italieni, reluată de Georgio Vasari, noţiunea unei resurecţii a literilor şi a artelor graţie Antichităţii regăsite a fost desigur rodnică, precum rodnice sunt toate manifestele pe care tinere generaţii cuceritoare le lansează de-a lungul secolelor. Ea semnifică tinereţe, dinamism, dorinţa de reînnoire. Posedă necesara injustiţie a declaraţiilor adolescentine abrupte, care rup  ori  dau impresia că rup cu gusturile şi categoriile mentale ale înainte-mergătorilor. Numai că termenul de "Renaştere", chiar în accepţiunea strâmtă a umaniştilor care îl aplicau în esenţă literaturii şi artelor plastice, ne apare astăzi ca fiind neîndelustător. Acesta are aerul că respinge ca barbare creaţiile robuste şi în acelaşi timp misterioase ale artei romane, ca şi cele mai zvelte ale epocii gotice.