bloguldeistorie

Competenţe de atins: 2.4 Recunoaşterea continuităţii, schimbării şi a cauzalităţii în evoluţia socială 5.3 Plasarea evenimentelor şi proceselor istorice într-un context istoric mai larg românesc, european sau universal  A. Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi a Oţelului a fost încă de la început un prim pas şi nu un ţel în sine. Pentru adepţii uniunii europene, acesta era un pas în plus într-un proces de creare sa unei serii de asociaţii funcţionale care puteau fuziona ulterior. Cărbunele şi oţelul nu mai erau materii prime esenţiale pentru energie într-o lume în care energia era furnizată de petrol şi care aştepta ca ca energia să fie mai curând nucleară. În 1955, şase membri ai CECO au făcut suficiente progrese pentru a i gata să convoace o întâlnire oficială la Messina, unde au decis să înfiinţeze Comunitatea Economică Europeană (CEE) şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (Euroatom).                                                                              

Competenţe de atins: 1.1 Exprimarea de opinii în limbajul adecvat istoriei 3.1 Recunoaşterea şi acceptarea interculturalităţii A. Cultura europeana, fiindcă de ea este vorba mai întâi, a devenit cu trecerea vremii o cultură din ce în ce mai secularizată, adică o cultură care tinde să elimine pe Dumnezeu din realitatea obiectivă pentru a pune în locul Său omul. Asa se explică afirmaţiile lui Feuerbach care spunea, la capătul unui proces logic de evoluţie filosofică, că nu Dumnezeu l-a creat pe om, ci omul l-a creat pe Dumnezeu. În cadrul acestui proces evolutiv, Revoluţia franceză a jucat un rol determinant. Dacă până la aceasta dată (1789) Biserica a jucat un rol important în domeniul vieţii publice, de acum înainte Biserica a fost obligată să se cantoneze în domeniul privat. Cu alte cuvinte putem spune că de la Revoluţia franceză cultura europeană se bazează pe separaţia radicală dintre domeniul public şi cel privat, tinzând în permanenţă să excludă religia din sfera

Competenţe de atins: 2.4. Analiza critică a acţiunii personalităţilor şi grupurilor umane in diverse contexte; 5.5. Construirea de sinteze tematice. A. Richelieu era un politician până în măduva oaselor. El demonstrase în repetate rânduri că putea să reacţioneze cu flexibilitate la pericole noi şi să găsească soluţii pentru a depăşi obstacolele. A fost adesea chinuit de exigenţele poziţiei sale singulare. Nu şi-a neglijat propriile interese financiare - de fapt, rareori îşi încredinţa afacerile personale unui reprezentant al său, în mainiera în care Mazarin o va face cu Colbert. Cu toate acestea, avea propria sa viaţă interioară, sensibilă la artă, pioasă şi meditativă. El putea gândi pe compartimente. Şi mai remarcabil este faptul că a continuat să aibă o gândire creatoare. Mintea sa rămânea deschisă pentru noi idei.                                                                                Geoffrey Treasure, Richelieu şi Mazarin B. Odată angajat în război, Richelie