bloguldeistorie

   Lucrarea regretatului istoric ieșean, Alexandru I. Gonţa reprezintă o veritabilă istorie a epocii medievale moldoveneşti prin prisma informaţiilor pe care le aduce. Structurată în trei mari capitole: Teritoriile comunităţii familiale sub semnul imperiului jurământului "cu brazda-n cap", Satul domeniului feudal prin jurământul de credinţă al juzilor şi cnejilor şi Justiţia în satul moldovenesc, lucrarea atinge o serie din multele probleme neelucidate sau într-o oarecare măsură lămurite referitoare la începuturile medievale ale statului românesc de la est de Carpaţi. Spre exemplu, multe dintre problemele de ordin toponimic sau hidronimic sunt tratate cu o deschidere şi documentare rar întâlnită în lucrările publicate pe aceiași temă.           Autorul tratează cu o seriozitate științifică în prima parte probleme dificile ale începutului de ev mediu moldovenesc cum ar fi trecerea de la societatea gentilică la cea feudală şi analizează cu maximă atenţie rămăşiţele gentilice

Competenţe de atins: 3.3. Descoperirea în sursele de informare a perspectivelor diferite asupra evenimentelor şi proceselor istorice; 1.3. Compararea unor opinii şi argumente diferite referitoare la o temă de istorie A. Ideea de democrație care a apărut în Grecia antică a fost alăturată unor concepte ca "iso-nomie" (egalitatea tuturor în fața legilor), "libertate" (condiție pentru exercitarea drepturilor politice), "iso-cratie" (egalitatea puterii), "isogorie" (egala libertate de exprimare). Modul de a concepe această " guvernare a poporului " a fost însă deosebit de bine structurat. Chiar Herodot a indicat calitățile și defectele formelor de guvernământ: doar democrația ar realiza egalitatea, libertatea și isonomia; aristocrația ar putea fi preferată pentru ca înseamnă guvernarea celor mai buni; monarhia s-ar distinge prin capacitate decizională. În tipologia lui Platon democrația este guvernarea celor mulți, dar și a cel

Competenţe de atins: 2.3. Descoperirea constantelor în desfăşurarea fenomenelor istorice studiate A. Contele Walewski, ministrul de externe francez a ridicat oficial problema unirii [Principatelor] la 8 martie, cerându-le omologilor săi să o rezolve în mod pozitiv. Clarendon, ministrul de externe britanic, şi Alexei Orlov, şeful delegaţiei ruse, au fost de aceiaşi părere. Ali paşa, reprezentantul sultanului, a respins ideea, motivând că Principatele fuseseră întotdeauna separate şi a insistat, fără să ofere vreo probă, că populaţiile respective nu aveau nicio dorinţă să se unească. Buol [reprezentantul Austriei] a refuzat să discute cazul, evocând lipsa instrucţiunilor de la Viena, dar, preluând ideea de la Ali paşa, a argumentat că importanţa deosebită pe care cei din Moldova şi cei din Ţara Românească o dădeau autonomiei lor dovedeau că doreau să rămână despărţiţi. Când Walewski a contraargumentat că dorinţa de unire a românilor îşi avea rădăcinile în originea, limba şi religia c

Competenţe de atins: 2.2. Analizarea instituţiilor, normelor şi procedurilor de guvernare; 1.3. Compararea unor opinii şi argumente diferite referitoare la o temă de istorie A. Chiar dacă nu au puterea politică, monarhiile Europei reprezintă o forță de netăgăduit.      Unele familii regale au o considerabilă influentă politică, altele sunt identificate cu însăși identitatea națională, altele au rol pur ceremonial, în vreme ce o alta categorie sta "în umbra", ocupându-se cu diverse afaceri private.           Indiferent ce traseu ar alege, monarhiile nu pot fi trecute cu vederea: pentru că au "succes" la electorat, în multe ţări politicienii doresc să limiteze prin lege rolul lor.     Monarhiile au însă un atu pe care puțini politicieni îl posedă cu adevărat, și care le-a asigurat supraviețuirea de-a lungul secolelor: se schimbă.    Chiar dacă schimbarea nu ţine întotdeauna pasul cu vremurile, măcar monarhiile se modernizează - spre deosebire de unii

      Cu vreo optzeci şi şapte de ani în urmă, strămoşii noştri au întemeiat pe acest continent o naţiune nouă, născută în Libertate, conform principiului că toţi oamenii se nasc egali.        Acum suntem angajaţi într-un mare război civil, care este un test, ce verifică dacă naţiunea noastră sau oricare alta de acest fel, formată după aceleaşi principii, poate suporta o lungă perioadă o astfel de încercare. Ne-am întâlnit astăzi pe un mare câmp de luptă al acestui război. Am venit să oferim o parte din acest câmp spre odihnă veşnică acelora care şi-au dat viaţa pentru ca naţiunea noastră să nu moară. Aşa se cuvine, aşa este potrivit să facem. Dar, în sens larg, noi nu putem închina acest pământ altora - nu îl putem sacrifica - nu îl putem hărăzi altora. Oamenii curajoşi, fie ei vii sau morţi acum, care au luptat aici, au fost aceia care l-au sanctificat, dincolo de ceea ce s-ar putea slabele noastre puteri să mai facă în plus sau în minus. Lumea îşi va aminti puţin şi pentru scurtă

Competenţe de atins: 2.3. Descoperirea constantelor în desfăşurarea fenomenelor istorice studiate A. Încercarea de a ajunge la consolidarea statului ungar prin asigurarea dominaţiunii exclusive a poporului maghiar s-a dovedit zadarnică şi după  opintiri făcute  în timp de un pătrar de secol. Nici prin număr, nici prin cultură, nici prin prudența politică, poporul maghiar nu s-a ridicat la destulă superioritate, ca să poată conduce afacerile patriei comune el singur, fără sprijin din partea celorlalte popoare, ba chiar în luptă cu ele. Ideea de a preface statul ungar poliglot, prin unificarea naţională a elementelor lui constitutive, într-unul național maghiar, s-a dovedit ca utopie primejdioasă. Astfel actualul stat maghiar se prezintă ca o formațiune, care nu are decât menirea de a susţine denominațiunea maghiară cu orice preţ, ajutând pe maghiari să despoaie pe ceilalți concetăţeni ai lor şi să facă din toate roadele muncii săvârşite de alţii un condamnabil lux de aşezăminte naţi

Competenţe de atins: 2.1.Cunoaşterea şi asumarea valorilor cetăţeniei democratice A. Sistemul actual nu este doar permisiv la mediocritate, dar este şi nociv şi reactiv faţă de valoarea dovedită: există cazuri recente în care proiecte propuse de cercetători români cu rezultate deosebite în plan internaţional nu au fost finanţate în România din cauza unei evaluări slabe sau a unor conflicte de interese apărute în cursul procesului de evaluare, sau, viceversa, când proiecte cu o tematică asemănătoare celor finanţate în România au obţinut un punctaj foarte mic la competiţii în afară. Au fost semnalate şi situaţii în care evaluarea s-a făcut într-un mod netransparent, de multe ori pe baza unor criterii „post facto” care nu sunt făcute publice în instrucţiunile pentru aplicanţi.                                   Ad Astra, Cercetare performantă prin evaluare performantă B. În mod normal, cercetarea este o activitate economică productivă. Rețeta necesită expertiză, care inspiră încr