bloguldeistorie

 În același timp, Hrușciov începuse să ia mai în serios economia blocului sovietic. El nu era mulțumit de adunătura slab articulată de state-tampon militarizate a lui Stalin. Inspirat de exemplul Comunității Economice Europene fondate prin Tratatul de la Roma în 1957, Hrușciov a încercat să creeze ceva ambițios. La începutul anilor 1960, el a încercat să introducă o „diviziune socialistă a muncii” în CAER, încurajând economiile naționale să se concentreze asupra domeniilor în care aveau un avantaj comparativ.. Dar pentru națiunile mai sărace, această politică arăta într-adevăr a imperialism. Poate că Stalin a părut un imperialist jefuitor pentru statele dezvoltate din nord-estul și centrul Europei. Dar statelor agrare din sud-estul Europei le oferise un drum spre bogăție și independență: economia la comandă. Prin contrast, Hrușciov amenința să le condamne pentru totdeauna la sărăcie prin dependența de agricultură, ca furnizoare de hrană pentru nordul mai bogat. Din perspectiva țări...

 În 1974, criticul literar român Edgar Papu a scris în revista bucureșteană Secolul 20  un articol ce elabora o teorie destul de exagerată. El a numit ideea „protocronismul românesc”. Papu argumenta că, de-a lungul istoriei, curentele literare considerate a fi de origine vest-europeană - barocul, romantismul, ideile și stilurile lui Flaubert și Ibsen - puteau fi găsite mai întâi în literatura română. Protocronismul a căpătat o popularitate enormă în cultura română a anilor 1970 și 1980 și a fost adoptat cu entuziasm de Ceaușescu însuși. Se văzuse și înainte de protocronism, desigur, în pretențiile de la sfârșitul anilor 1940 ale sovieticilor că rușii ar fi inventat telefonul și becul. Și nu era o întâmplare. România importa, în esență, o versiune a stalinismului radical: o politică a ierarhiei și disciplinei a fost îmbinată cu o economie a industrializării și cu o ideologie a naționalismului. I s-a alăturat în această strategie Albania, de partea cealaltă a Balcanilor. Atât Ro...

 Pe 21 august 1968, când tancurile sovietice și din Pactul de la Varșovia intrau în Cehoslovacia, Conducătorul României, Nicolae Ceaușescu, s-a adresat unei mulțimi de o sută de mii de oameni, de la balconul clădirii Comitetului Central din București. El a declarat că URSS se făcea vinovată de agresiune și România nu avea să trimită trupe să se alăture aliaților ei comuniști, cu toate că era membră a Pactului de la Varșovia. Anunțul lui a fost primit cu strigăte de aprobare, iar luarea lui de poziție părea cu adevărat curajoasă, pentru că România risca și ea o invazie sovietică. Ceaușescu și Alexander Dubcek conduceau acum cele mai populare regimuri comuniste din Europa de Est. cu toate acestea, alianța lui cu reformiștii cehoslovaci era ciudată în termeni ideologici. În timp ce comuniștii „Primăverii de la Praga” se îndreptau spre o formă mai liberală de comunism, cu doar un an înainte Ceaușescu abandonase un pachet de reforme mult mai puțin liberale, iar peste câțiva ani avea să ...

         A. Probabil ca răspuns la aceste temeri ale boierilor, următoarea proclamație a lui Vladimirescu și-a deplasat accentul de la problemele sociale la cele naționale. El a formulat următoarele revendicări: interzicerea dreptului domnitorilor fanarioți de a aduce numeroși greci în țară, naționalizarea mănăstirilor închinate Locurilor Sfinte aflate sub controlul clerului grec, eliminarea taxelor introduse de domnitorul Alexandru Șuțu, revenirea la statutul financiar al lui Ioan Caragea, desființarea vămilor interne, încetarea vânzării de funcții publice și de ranguri boierești, desființarea poslușnicilor, reducerea numărului de scutelnici, crearea unei armate de 4.000 de panduri, reducerea numărului de judecători și a cheltuielilor judiciare, abolirea Codului juridic al lui Caragea și revenirea la codul introdus de Alexandru Ipsilanti în 1780.     După ce a trecut Oltul la începutul lunii martie, Vladimirescu a străbătut Muntenia, iar la 21 martie ...

Competenţe de atins: 2.2. Proiectarea unui demers de cooperare  pentru identificarea şi realizarea unor  scopuri comune A. La 12 noiembrie 1947, Iuliu Maniu şi Ion Mihalache sunt condamnaţi la muncă silnică pe viaţă, ceilalţi fruntaşi la pedepse grele; toţi fără o altă vină decât aceea de a-şi fi iubit ţara. Maniu avea 75 de ani când a fost condamnat "pe viaţă". Această abjectă şi absurdă pedeapsă pentru un om de 76 de ani mi-aduce aminte de reacţia celebrului avocat Istrate Micescu, când acelaşi tribunal de la lachei l-a condamnat (pentru "complot împotriva statului") la 20 de ani de muncă silnică. " Vă mulţumesc " le-a aruncat în faţă maestrul, că mi-aţi urat o viaţă atât de lungă. Dar vă pot asigura că eu nu voi face decât doi, trei ani, atâta cât va dura republica voastră populară, restul îl veţi face voi ! Acestea mi le-a povestit maestrul Istrate Micescu personal la închisoarea Văcăreşti, în iunie 1948, când ne-am întâlnit la "infirmerie...

Competenţe de atins: 2.3. Descoperirea constantelor în derularea fenomenelor istorice studiate A. Art. 1 În caz de atac neprovocat din partea Ungariei împotriva uneia din Înaltele Părţi Contractante, cealaltă Parte contractantă se angajează să contribuie la apărarea Părţii atacate...     Art. 3. Niciuna din Înaltele Părţi Contractante nu va putea încheia vreo alianță cu o a treia Putere fără a înştiinţa în prealabil pe cealaltă Parte.    Art. 4. pentru a coordona sforţările lor pacifiste, ambele guverne se obligă a se consulta asupra  chestiunilor de politică externă relative la raporturile lor cu Ungaria.                        Convenţia de alinaţă defensivă între Regatul României şi Republica Cehoslovacă B. Guvernul URSS propune Guvernul regal al României: Să înapoieze cu orice preţ Uniunii Sovietice Basarabia. Să transmită Uniuni...

Competenţe de atins: 4.2. Integrarea cunoştinţelor obţinute în medii non-formale de învăţare în analiza fenomenelor istorice studiate A. Iar dictatura proletariatului, adică organizarea avangărzii celor asupriți în clasă dominantă pentru reprimarea asupritorilor, nu poate da naștere numai unei simple lărgiri a democrației. Alături de o uriaşă lărgire a democratismului, care devine pentru prima oară un democratism pentru cei săraci, un democratism pentru popor, şi nu un democratism pentru cei bogaţi, dictatura proletariatului aduce, totodată, o serie de îngrădiri ale libertății pentru asupritori, exploratori, capitaliști. Pe aceştia trebuie să-i reprimăm pentru a elibera omenirea de robia salariată, împotrivirea lor trebuie s-o sfărâmăm prin forță, şi este limpede că, acolo unde există reprimare, unde există violenţă, nu există libertate, nu există democraţie...    Democraţie pentru imensa majoritate a poporului şi reprimarea prin forţă, adică excluderea de la democraţie,...

Competenţe de atins: 2.3. Descoperirea constantelor în desfăşurarea fenomenelor istorice studiate A. Pe durata războiului, majoritatea statelor au pus accentul pe o coordonare a relaţiilor de muncă prin intermediul statului. În primul rând, în domeniile de maximă importanţă pentru război, pe limitarea dreptului de liberă alegere a locului de muncă şi a libertăţii de a forma alianţe politice pentru a obliga patronii să accepte organizaţii sindicale drept parteneri, împiedicând astfel protestele din fabricile de armament şi sprijinind creşterea productivităţii.                                                                  Hagen Schulze, Stat şi naţiune în istoria europeană B. Altădată politica însemna idei. Astăzi politica înseamnă persoane. Sau mai degrabă personaje. Pentru că fiecare conducător se pare că-şi alege...

Competenţe de atins: 2.3. Descoperirea constantelor în desfăşurarea fenomenelor istorice studiate A. Contele Walewski, ministrul de externe francez a ridicat oficial problema unirii [Principatelor] la 8 martie, cerându-le omologilor săi să o rezolve în mod pozitiv. Clarendon, ministrul de externe britanic, şi Alexei Orlov, şeful delegaţiei ruse, au fost de aceiaşi părere. Ali paşa, reprezentantul sultanului, a respins ideea, motivând că Principatele fuseseră întotdeauna separate şi a insistat, fără să ofere vreo probă, că populaţiile respective nu aveau nicio dorinţă să se unească. Buol [reprezentantul Austriei] a refuzat să discute cazul, evocând lipsa instrucţiunilor de la Viena, dar, preluând ideea de la Ali paşa, a argumentat că importanţa deosebită pe care cei din Moldova şi cei din Ţara Românească o dădeau autonomiei lor dovedeau că doreau să rămână despărţiţi. Când Walewski a contraargumentat că dorinţa de unire a românilor îşi avea rădăcinile în originea, limba şi religia c...

Competenţe de atins: 2.3. Descoperirea constantelor în desfăşurarea fenomenelor istorice studiate A. Încercarea de a ajunge la consolidarea statului ungar prin asigurarea dominaţiunii exclusive a poporului maghiar s-a dovedit zadarnică şi după  opintiri făcute  în timp de un pătrar de secol. Nici prin număr, nici prin cultură, nici prin prudența politică, poporul maghiar nu s-a ridicat la destulă superioritate, ca să poată conduce afacerile patriei comune el singur, fără sprijin din partea celorlalte popoare, ba chiar în luptă cu ele. Ideea de a preface statul ungar poliglot, prin unificarea naţională a elementelor lui constitutive, într-unul național maghiar, s-a dovedit ca utopie primejdioasă. Astfel actualul stat maghiar se prezintă ca o formațiune, care nu are decât menirea de a susţine denominațiunea maghiară cu orice preţ, ajutând pe maghiari să despoaie pe ceilalți concetăţeni ai lor şi să facă din toate roadele muncii săvârşite de alţii un condamnabil lux de aşezăm...

Competenţe de atins: 4.4. Realizarea de conexiuni între informaţiile oferite de sursele istorice şi contextul vieţii cotidiene A. [...] Aşa cum s-a spus, toţi oamenii fiind de la natură liberi, egali şi independenţi, nimeni nu poate fi dat afară de pe această proprietateşi subordonat puterii politice a altcuiva fără acordul său, care este dat printr-o înţelegere făcută cu alţi oameni în scopul de a se alătura şi uni într-o comunitate cu un trai comod, sigur şi paşnic, unii alături de ceilalţi. [...] Majoritatea are dreptul să acţioneze şi să stabilească restul.      Acestea sunt legile pe care societatea şi legea lui Dumnezeu şi a Naturii le-au impus puterii legislative şi să stabilească restul.     Mai întâi, ei trebuie să conducă după [...] legi stabilite care să nu fie diferite ci să aibă o singură regulă pentru bogat şi sărac.      În al doilea rând, aceste legi trebuie să fie făcute pentru niciun alt scop decât [...] binele oam...

Competenţe de atins: 4.4. Realizarea de conexiuni între informaţiile oferite de sursele istorice şi contextul vieţii cotidiene A. Art. 1 - Regatul Romaniei este un Stat national unitar si indivizibil. Art. 17  Proprietatea de orice natura precum si creantele asupra Statului sunt garantate. Autoritatea publica, pe baza unei legi, este in drept a se folosi, in scop de lucrari de interes obstesc, de subsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatiunea de a desdauna pagubele aduse suprafetei, cladirilor si lucrarilor existente. In lipsa de invoiala despagubirea se va fixa de justitie. Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru cauza de utilitate publica si dupa o dreapta si prealabila despagubire stabilita de justitie. O lege speciala va determina cazurile de utilitate publica, procedura si modul exproprierii. In afara de expropriere pentru caile da comunicatie, salubritate publica, apararea tarii si lucrari de interes militar, cultural si acele impuse de ...

Competenţe de atins: 4.4. Realizarea de conexiuni între informaţiile oferite de sursele istorice şi contextul vieţii cotidiene A. Deşi conservatorii, reprezentând în special marii moşieri, câştigaseră majoritatea principalelor bătălii în Adunarea Constituantă, Constituţia de la 1866 era, în mod paradoxal, esenţialmente un document liberal. Ea limita prerogativele Domnitorului la cele ale unui monarh constituţional, prevedea o guvernare reprezentativă, îi făcea pe miniştri răspunzători pentru actele lor şi consolida principiul separaţiei puterior. Consemna, de asemenea, pe larg drepturile şi libertăţile cetăţenilor, cărora le era de aici înainte garantată egalitatea în faţa legii, libertatea deplină a conştiinţei, a presei, a adunărilor publice, dreptul de asociere, inviolabilitatea domiciliului şi a persoanei împotriva oricăror percheziţii şi arestări arbitrare.                     ...

Competenţe de atins: 2.3. Descoperirea constantelor în desfăşurarea fenomenelor istorice studiate A. Adunarea Ad-hoc a Moldovei, păşind pe calea ce i s-a prescris de către Tratatul de la Paris, adecă începând a rosti dorinţele ţării, în toată curăţenia cugetului, neavând în privire decât drepturile şi folosul naţiei române, declară ca cele dintâi, cele mai mari, mai generale şi mai naţionale dorinţi ale ţării sunt: Reaspectarea drepturilor principatelor şi îndeosebi a autonomiei lor, în cuprinderea vechilor lor capitulaţii încheiate cu Înalta Poartă în anii 1393, 1460, 1511 şi 1634. Unirea Principatelor într-un singur stat sub numele de România. Prinţ străin cu moştenirea tronului, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei şi ai cărui moştenitor să fie crescuţi în religia ţării. Neutralitatea pământului principatelor. Puterea legiuitoare încredinţată unei obşteşti Adunări, în care să fie reprezentate toate puterile naţiei.         ...

Competenţe de atins: 2.2. Proiectarea unui demers de cooperare pentru identificarea şi realizarea unor scopuri comune A. Art. 1. Poporul Moldovei, care din vechime şi până astăzi, a avut şi are dreptul de autonomie cu Domnul său şi cu legile sale, subt suzeranitatea puternicii împărăţii căreia este închinat, cere să aibă, şi folosinţa acestui drept.      Art. 4. Să nu poată fi nimeni oprit să facă orice nu-i împotriva legilor.     Art. 6. Să nu poată fi nimeni acuzat, arestat sau pedepsit, decât pentru cazuri prevăzute în legi şi după formele legii.      Art. 12. niciun fel de slujbă publică, judecătorească, administrativă sau oricare alta, să nu fie considerată şi nici să se atribuie cuiva, ca un drept de moştenire...      Art. 18. Toţi moldovenii sunt egali înaintea legei; iar legea urmează să fie una şi aceiaşi pentru toţi.     Art. 21. De adunarea Sfatului obştesc depind toate legile de interes gener...

Competenţe de atins: 1.1. Construirea unor explicaţii şi argumente intra- şi multidisciplinare cu privire la evenimente şi procese istorice A. Mâncam biscuiţi, dar nu mai erau biscuiţi, ci pulberea lor, amestecată cu bucăţi de vierme, pentru că aceştia mâncaseră ce era mai bun; (...) beam apă galbenă, putrezită de multe zile, şi mâncam nişte piele de bou; (...) piei foarte aspre din pricina soarelui, ploii şi vântului. Le lăsam vreme de patru sau cinci zile în mare şi apoi le puneam pe jăratic şi aşa mâncam şi, de asemenea, de multe ori mâncam şi rumeguş de lemn. Şoarecii  se vindeau cu jumătate de ducat unul şi nici aşa nu se găseau prea mulţi. Dar peste toate nenorocirile, aceasta era cea mai rea: creşteau gingiile la unii deasupra dinţilor atât jos, cât şi sus, încât cu niciun chip nu mai puteau mânca. Şi astfel, se prăpădeau de acest beteşug. Muriră 19 oameni şi uriaşul, împreună cu un indian de pe pământul Verzin. Douzeci şi cinci sau treizeci de oameni se îmbolnăviră, pe ...

Competenţe de atins: 2.3. Descoperirea constantelor în derularea fenomenelor istorice studiate A. Atunci mărinimosul Mihai... a smuls o secure sau suliţă ostăşească şi pătrunzând el însuşi în şirurile sălbatice ale duşmanilor străpunge  pe un stegar al armatei, taie în bcăţi cu sabia o altă căpetenie şi luptând bărbăteşte se întoarce nevătămat... În această învălmăşeală ce seamănă a fugă, Sinan paşa în partea din faţă a taberei cade de pe podul râului Neajlov, pierde doi dinţi şi se rostogoleşte fericit scăpând cu viaţă....                                                                    Cronicarul Baltazar Walter despre bătălia de la Călugăreni ...

Competenţe de atins: 2.3. Descoperirea constantelor în derularea fenomenelor istorice studiate A. Convenţiile şi jurămintele ce erau între ei [principii străini] conţineau că toţi trebuie să fie gata şi să ajute în orice loc pe acel dintre domni împotriva căruia ar fi mers turcii. Şi, totuşi, cu toată speranţa mea în ei, mi-s-a întâmplat contra mea ceea ce am zis. Căci, dacă nu ar fi fost aşa, aş fi făcut una din două: ori m-as fi opus cu adevărat inamicului la trecere [a Dunării] şi nu l-aş fi lăsat să treacă, ori în mod sigur, dacă aceasta mi-ar fi fost imposibilă, aş fi încercat să salvez oamenii ţării mele şi nu aş fi păţit atâta daună. Dar m-au lăsat singur.              Concepţia lui Ştefan cel Mare despre lupta antiotomană - solia lui Ioan Ţamblac la Veneţia (1478) B. Mircea ghiarul, aducând cu el oaste, a venit împotriva sultanului Baiazid şi, întâlnindu-se unul cu altul, s-a dat o mare bătălie, astfel încât atâ...

Competenţe de atins: 2.2. Proiectarea unui demers de cooperare pentru identificarea şi realizarea unor scopuri comune A. Marele singur stăpânitor, din mila lui Dumnezeu domn, Io Roman voievod, stăpânind Ţara Moldovei de la munte până la mare.                                                                                                                   Titlul lui Roman I (1392)     Eu cel întru Hristos Dumne...

Competenţe de atins: 2.3. Descoperirea constantelor în desfăşurarea fenomenelor istorice studiate A. Şi-au pus cnezii, adică balivii, care să facă dreptate şi să le procure cai, animale, arme, daruri şi veşmintele trebuitoare. Şi aşa procuratorul meu era unul dintre stăpânii aceştia şi conducea o mie de case şi erau aproape o sută de cnezi. Aveam pace şi adunări pentru a convorbi şi fiecăruia i se dădea dreptate. Acelora li se trimiteau cele mai mai frumoase fete; şi pentru un astfel de dar se întoarceau cu oi, boi sau cai. Cnezii se întruneau aproape în fiecare săptămână. Eu însă ca să cunoasc mai ales viaţa lor, şi să cunosc pe unii dintre marii lor, şi să discutăm dacă mi se oferă vreo cale de răscumpărare mă duceam la ei cu cneazul meu.                                         ...