August 1968

 Pe 21 august 1968, când tancurile sovietice și din Pactul de la Varșovia intrau în Cehoslovacia, Conducătorul României, Nicolae Ceaușescu, s-a adresat unei mulțimi de o sută de mii de oameni, de la balconul clădirii Comitetului Central din București. El a declarat că URSS se făcea vinovată de agresiune și România nu avea să trimită trupe să se alăture aliaților ei comuniști, cu toate că era membră a Pactului de la Varșovia. Anunțul lui a fost primit cu strigăte de aprobare, iar luarea lui de poziție părea cu adevărat curajoasă, pentru că România risca și ea o invazie sovietică. Ceaușescu și Alexander Dubcek conduceau acum cele mai populare regimuri comuniste din Europa de Est. cu toate acestea, alianța lui cu reformiștii cehoslovaci era ciudată în termeni ideologici. În timp ce comuniștii „Primăverii de la Praga” se îndreptau spre o formă mai liberală de comunism, cu doar un an înainte Ceaușescu abandonase un pachet de reforme mult mai puțin liberale, iar peste câțiva ani avea să prezideze unul dintre regimurile cele mai autoritare din Europa de Est. Aplauzele și laudele de care s-a bucurat nu erau răsplata pentru vreo liberalizare măreață, ci i-au fost acordate ca o recunoaștere a curajului patriotic cu care s-a ridicat mica Românie, împotriva unei vecin sovietic copleșitor.

Drama din august 1968 a dezvăluit criza în care s-a trezit blocul comunist după eșecurile lui Tito, Hrușciov și Mao de a revigora comunismul căutând diverse forme marxiste de „democrație”, împănată cu doze de radicalism militant și cu mobilizare condusă de partid. Care era drumul înainte? Blocul s-a fragmentat. Un grup, în care se afla și România, s-a agățat de o versiune a stalinismului radical, completat cu o mobilizare și austeritate dure, deși le îmbrăcau pe toate acestea în culori naționale. La cealaltă extremă, comuniștii ca Dubcek căutau un marxism mai pragmatic, chiar liberal, care să permită un pluralism politic și economie de piață. La jumătatea anilor 1960, Moscova a încercat și ea să-și  liberalizeze economia, într-o oarecare măsură. Dar experimentul a avut o viață scurtă, și Primăvara de la Praga a discreditat asemenea tentative. La sfârșitul anilor 1960, natura blocului sovietic se vedea cel mai bine în imaginea tancurilor ce intrau în Praga. Sistemul își pierduse orice urmă din dinamismul pe care îl avusese cândva, iar acum își dedica energiile stabilității cu orice preț.

David Priestland, Steagul roșu. O istorie a comunismului

1. Menționați o organizație militară regăsită în sursă.
2. Precizați secolul la care face referire sursa dată.
3. Numiți un lider politic menționat în sursă și precizați o acțiune a acestuia.
4. Menționați două informații referitoare la evenimentele din august 1968.
5. Exprimați un punct de vedere, pe baza sursei, referitor al evoluția regimurilor comuniste din Europa, aducând două argumente din text.
6. Argumentați printr-un fapt istoric afirmația conform căreia, în ultimele decenii ale comunismului, România a fost izolată în planul relațiilor internaționale.