Treceți la conținutul principal

Ideea de modernitate (1774-1848)

Competenţe de atins:
2.2. Proiectarea unui demers de cooperare pentru identificarea şi realizarea unor scopuri comune

A. Art. 1. Poporul Moldovei, care din vechime şi până astăzi, a avut şi are dreptul de autonomie cu Domnul său şi cu legile sale, subt suzeranitatea puternicii împărăţii căreia este închinat, cere să aibă, şi folosinţa acestui drept.
     Art. 4. Să nu poată fi nimeni oprit să facă orice nu-i împotriva legilor.
    Art. 6. Să nu poată fi nimeni acuzat, arestat sau pedepsit, decât pentru cazuri prevăzute în legi şi după formele legii.
     Art. 12. niciun fel de slujbă publică, judecătorească, administrativă sau oricare alta, să nu fie considerată şi nici să se atribuie cuiva, ca un drept de moştenire...
     Art. 18. Toţi moldovenii sunt egali înaintea legei; iar legea urmează să fie una şi aceiaşi pentru toţi.
    Art. 21. De adunarea Sfatului obştesc depind toate legile de interes general şi tot ce este în legătură cu binele public.
                                                                                                    Constituţia cărvunară din 1822
B. Regulamentele Organice (numite astfel, în parte, pentru a evita termenul de "constituţie", ce avea conotaţii revoluţionare la Sankt-Petersburg) aveau ca obiectiv general consolidarea ordinii sociale existente şi menţinerea privilegiilor boerimii. Acestea au perpetuat predominanţa boierilor în viaţa politică, recunoscându-le dreptul exclusiv de a fi reprezentaţi în noul legislativ, acordându-le funcţii conducătoare în administraţia centrală, scutindu-i de dări şi confirmându-le drepturile de proprietate asupra moşiilor lor. Dar autorii Regulamentelor s-au simţit constrânşi, de asemenea, să accepte cel puţin o participare limitată a clasi mijlocii în conducerea treburilor ţării şi au considerat înţelept să creeze un climat mai favorabil pentru dezvoltarea activităţilor economice ale acesteia. O astfel de indulgenţă nu s-a extins, totuşi, şi la ţărănime, a cărei situaţie economică şi socială a rămas tot atât de precară ca şi înainte.
                                                                                          Keith Hitchins, Românii, 1774-1866
C. Fraţi români din Mldova! Ceasul libertăţii a sunat pentru tot tomânul. Astăzi, la 11 iunie, era ziua fericită, în care libertatea a intrat triumfând în capitala noastră. Numai bucurie şi frăţie este între toţi locuitorii, toţi românii s-au ridicat ca un singur om, toţi s-au cunoscut ca fraţi, de fii ai aceluiaşi nume.
   Uniţi-vă cu noi, fraţi de dincolo de Milcov; peste tot undele lui vă întindem braţele dorind cu înfocare a vă da sărutarea frăţiei şi a libertăţii. Munteanul şi Moldoveanul sunt toţi Români, sunt fraţi, o singură naţiune; uniţi-vă cu noi, goniţi pe tiranul al cărui nume va rămâne o pată vecinică în istoria ţării, înălţaţi stindardul libertăţii şi von sta împotriva oricărui vrăjmaş al libertăţii noastre.
                                              Către fraţii noştri din Moldova, articol din Pruncul român, 1848
Cerinţe:
  1. Exprimaţi un punct de vedere referitor la caracterul democratic al regimului plitic propus de sursa A aducând patru argumente în acest sens.
  2. Caracterizaţi Regulamentele Organice folosind informaţiile din sursa B.
  3. Notaţi două informaţii aflate în relaţie de cauzalitate istorică din sursa B.
  4. Desprindeţi două idei moderne  din sursa C aducând argumente în acest sens.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Declaraţia Drepturilor (1689)

      "Având în vedere faptul că abdicarea fostului [rege] Iacob al II-lea a lăsattronu8l vacant, Alteţa Sa, prințul de Orania (care cu voia Atotputernicului Dumnezeu a devenit unealta glorioasă a eliberării acestui Regat de papism şi de puterea arbitrară), la sfatul lorzilor ecleziastici şi mireni şi al mai multor persoane notabile ale Comunelor, a adresat scrisori lorzilor ecleziastici şi  mireni protestanţi, şi alte scrisori diferitelor comitate, orașe, universități, burguri şi celor cinci porturi, pentru ca să aleagă persoane vrednice să le reprezinte în parlamentul ce avea să se adune şi să reşeadă la Westminster, în a 22-a zi a lunii ianuarie 1689, în scopul de a se consfătui cu privire la mijloacele prin care religia, legile şi libertățile să nu mai cadă în primejdia de a fi răsturnate. În baza ziselor scrisori, alegerile s-au făcut.       În aceste împrejurimi, sus-zişii lorzi [...] şi Comunele, întrunite astăzi în virtutea scrisorilor şi a ...

Supplex Libellus (1744)

Carte presupusă a plângerilor clerului şi poporului român unit din Transilvania şi din părţile reîncorporate ei, pentru remedii potrivite şi pentru consolare, adusă în faţa tronului Preasfintei Majestăţii Regale a Ungariei şi Boemiei, în genunchi. […]             De altminteri, naţiunea noastră după intrarea ei cu Traian în această Daciei, a fost oprimată în diferite feluri de vicisitudinile diferitelor timpuri. […] Chiar principii care au domnit în secolele anterioare, luând în considerare binevoitoare utilitatea naţiunii pentru bunul public şi pentru conservarea şi apărarea patriei, au hotărât să le lărgească un oarecare favor şi să le împărtăşească echitabil, precum Prea Înaltul Principe al Ardealului Acaţiu Barcsai, a dăruit clerului nostru valah pe veci cu imunitate de la plata decimilor, nonelor şi alte asemenea dări şi plăţi.[…]             Cerem: 1.  ...

Califatul arab. Ideea de Cruciadă. Imperiul Otoman

Califatul arab           Califatul arab a luat naștere după moartea lui Mahomed, cel care i-a unit pe  arabi prin intermediul islamului. La moartea lui Mahomed s-a pus problema succesiunii în statul arab. Cum Mohamed a avut o singură fiică Fatima, și conform dreptului musulman femeile nu aveau dreptul de moștenire, s-a declanșat o dispută în acest sens. Șiiții au fost fideli principiului conducerii statului  de către descendenții lui Mahomed. Suniții (Sunna=tradiție) susțin aplicarea principiului electiv a conducerii califatului .  în urma acestei dispute s-au impus suniții, Abu Bakr,  socrul Profetului a preluat conducerea statului arab devenind Calif (locțiitor al profetului). statul arab a cunoscut o dezvoltare rapidă. Arabii au cucerit Peninsula arabă, Siria, Palestina, Persia (Mesopotamia), Egiptul, Africa de Nord (Magreb) și Spania (harta aic i).   În secolul al VIII-lea, arabii au cucerit Sp...