Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări cu eticheta Clasa a X-a

Consecințe ale industrializării și colectivizării în URSS

 Foametea a fost rezultatul inevitabil al industrializării și al colectivizării. Sub aspectul productivității, colhozurile au reprezentat un substitut de slabă calitate pentru fermele distruse ale celor care fuseseră etichetați drept „chiaburi”. Singurul avantaj al colhozurilor a fost acela că ele ofereau statului un mijloc convenabil de extragere a resurselor din regiunile rurale. Exploatarea excepțională a țăranilor a avut două efecte: muncitorii agricoli erau slăbiți fizic de foame și nu aveau niciun interes să muncească, lucru care a provocat deznădejde și apatie. Ei știau dinainte că tot ce creșteau urma să fie luat de stat, fiind astfel condamnați la o stare de semiinaniție, în cel mai bun caz. câțiva ani de punere în practică a acestei politici au dus la o scădere graduală a productivității. În 1932, culturile nu au fost bune și, de asemenea, au fost prost recoltate. (...) Amenințarea crizei era evidentă pentru toată lumea, inclusiv pentru Stalin, cu mult înainte ca foametea...

Colectivizarea în Uniunea Sovietică

 Propunerile făcute de comisiile Comitetului Central au avut o foarte mare importanță practică și probabil nu se putea obține altceva mai bun în contextul realităților politice din 1930. Ele i-au domolit întrucâtva pe extremiștii din partid, făcându-le, în același timp, țăranilor niște concesii semnificative. Așa cum a arătat istoria ulterioară a Uniunii Sovietice, faptul de a le permite muncitorilor din colhozuri să aibă loturile lor a salvat sistemul, țăranii și întreaga țară. În esență, aranjamentul i-a adus pe țărani înapoi la statutul de șerbi din Rusia de dinaintea perioadei de emancipare, aceștia plătind tribut, în calitate de vasali ai statului, prin munca lor la fermele colective, dar putând să păstreze puțin pământ pentru folosință personală. Acest lucru le-a permis să se hrănească - și să hrănească o mare parte din țară - în pofida randamentului scăzut al cohozurilor. Stalin a preferat un alt model: ideea lui era să transforme țăranii în sclavi ai statului, pe deplin dep...

Anul 1821

         A. Probabil ca răspuns la aceste temeri ale boierilor, următoarea proclamație a lui Vladimirescu și-a deplasat accentul de la problemele sociale la cele naționale. El a formulat următoarele revendicări: interzicerea dreptului domnitorilor fanarioți de a aduce numeroși greci în țară, naționalizarea mănăstirilor închinate Locurilor Sfinte aflate sub controlul clerului grec, eliminarea taxelor introduse de domnitorul Alexandru Șuțu, revenirea la statutul financiar al lui Ioan Caragea, desființarea vămilor interne, încetarea vânzării de funcții publice și de ranguri boierești, desființarea poslușnicilor, reducerea numărului de scutelnici, crearea unei armate de 4.000 de panduri, reducerea numărului de judecători și a cheltuielilor judiciare, abolirea Codului juridic al lui Caragea și revenirea la codul introdus de Alexandru Ipsilanti în 1780.     După ce a trecut Oltul la începutul lunii martie, Vladimirescu a străbătut Muntenia, iar la 21 martie ...

Renașterea artistică

          „Se știe că năzuința către o viață frumoasă este semnalmentul cel mai caracteristic al Renașterii. Aici vedem cea mai deplină armonie între satisfacerea setei de frumos în opera de artă și în viața însăși, aici arta servește viața și viața servește arta ca niciodată înainte. Dar hotarul dintre Evul Mediu și Renaștere este trasat și în această privință cu prea mare precizie. Dorința pătimașă de a îmbrăca viața în frumos, rafinamentul artei de a trăi, expresia variată a unui ideal de viață, toate acestea sunt cu mult mai vechi decât quattrocentuo -ul italian. Motivele înfrumusețării vieții înseși, pe care le adoptă florentinii, nu sunt altceva decât vechile forme medievale: Lorenzo de Medici proslăvește încă, la fel de bine ca și Carol Temerarul, vechiul ideal cavaleresc ca fiind forma nobilă a vieții; își vede chiar în ducele burgund, în anumite privințe, modelul, în ciuda fastului lui barbar. Italia a descoperit noi orizonturi de frumusețe a vieți...

Anul 1848 în Europa

Competenţe de atins: 1.1   Exprimarea de opinii în limbajul adecvat istoriei; 2.4 Recunoaşterea continuităţii, schimbării şi a cauzalităţii în evoluţia socială  A. [...] evenimentele  din Paris  determină trimiterea unei petiţii la Landtag, adusă în capitală, la Weimar, de o delegaţie de studenţi progresişti şi burghezi. În fruntea unei manifestaţii de 5.000 de persoane, ei obţin instaurarea unui guvern liberal în marele ducat. La Leipzig, mare oraş universitar şi capitala editurilor, publicistul Robert Blum, filosoful Arnold Ruge şi cercurile de studenţi din opoziţie cer la începutul lui martie ridicarea cenzurii şi sunt sprijiniţi cu anumite rezerve, de autorităţile academice şi municipale.                                             ...

Revoluţia industrială

Competenţe de atins: 1.2    Formularea de argumente referitoare la un subiect istoric 5.2 Încadrarea unui eveniment sau a unei serii de evenimente într-un context cronologic A. Din cele trei flagele care au influenţat permanent demografia europeană - războiul, foametea, ciuma -, numai războiul nu dispare nici în această perioadă. Trebuie totuşi să remarcăm faptul că, chiar dacă războaiele sunt uneori mai puţin sângeroase, ele devin şi mai puţin frecvente şi afectează în mai mică măsură populaţia civilă. Ciuma apare pentru ultima dată la Marsillia, în 1720. Este cert că aceasta este înlocuită cu alte maladii epidemice (rujeolă, scarlatina şi mai ales holera), dar acestea nu provoacă hecatombele înspăimântătoare provocate de ciumă. În sfârşit, ultima perioadă de foamete devastatoare pe care a cunoscut-o Occidentul este cea din anii 1846-1847 din Irlanda.                    ...

Regulamentele Organice şi modernizarea

Competenţe de atins: 1.1  Exprimarea de opinii în limbajul adecvat istoriei 5.1 Construirea de afirmaţii pe baza surselor şi formularea de concluzii relative la sursele istorice A. Administrația guvernamentală s-a extins şi a devenit mai precis structurată. Trăsătura izbitoare a fost tendința de centralizare, care era evidentă peste tot. Pentru a-l ajuta pe domnitor, s-a creat Sfatul Administrativ Extraordinar, de fapt un consiliu de miniştri, compus din şase înalţi funcţionari ai Executivului (Internele, Finanţele, Afacerile Străine, Justiţia, Cultele şi Armata). Competenţa lor se extindea asupra întregii ţări şi, astfel, încetaseră să existe acele înalte posturi administrative din trecut ca Ban al Craiovei în Ţara Românească sau de Mare Vornic de Ţara de Sus sau Ţara de Jos în Moldova, care fuseseră numiţi în secolul al XVI-lea şi îşi exercitaseră autoritatea, în special judecătorească, doar asupra unor porţiuni din Principat.    ...

Ţările Române şi Problema Orientală

Competenţe de atins: 1.2  Formularea de argumente referitoare la un subiect istoric; 5.3 Plasarea evenimentelor şi proceselor istorice într-un context istoric mai larg românesc, european sau universal  A. Înălţimea voastră ne mustraţi pentru darurile date, dar altfel nu puteam face nimic, nici nu e bine să nu dăm, căci timpurile sunt în aşa fel încât şi poarta marelui vizir şi cei din jurul lui sunt nemărginit de lacomi şi toţi, până şi ciohodarii [slujbaşi însărcinaţi cu îngrijirea încălţămintei unui mare dregător otoman] cei mai mici, sunt ca fiarele sălbatice. Când ei cer ceva, prima propunere o fac cu blândeţe, apoi încep ocările, forţa, ameninţările încât nu te poţi opune. În împărăţie nu este acum monarhie, ca pe timpul lui Ibrahim-paşa, ci după marele vizir, fiecare din demnitarii din afară este un mare vizir neatârnat. Capuchehaia lui Constantin Mavrocordat despre necesitatea mituirii diverşilor dregători otomani B. a) Ţara noastră să se facă una cu Epar...

Napoleon şi Europa

Competenţe de atins: 2.1 Recunoaşterea şi acceptarea perspectivelor multiple asupra faptelor şi proceselor istorice; 5.1 Construirea de afirmaţii pe baza surselor şi formularea de concluzii relative la sursele istorice A. Bonaparte pune, prin instituţiile pe care le regândeşte, bazele noii societăţi apărute după Revoluţie. În fruntea departamentelor create de Adunarea Constituantă numeşte prefecţi, executanţi docili ai ordinelor puterii centralizate. Codul civil, din 1804, consacră libertatea individuală, garantază proprietatea şi ordinea. Naţiunea se poate identifica într-un om; duşman înverşunat al facţiunilor, organizator al statului. Pentru conducerea acestui stat, sunt necesare adeziunea pasivă a poporului şi concursul elitelor, elite întrunite sub semnul originii, al talentului şi al bogăţiei.                              ...

Franţa revoluţionară

Competenţe de atins: 1.1 Exprimarea de opinii în limbajul adecvat istoriei; 2.3 Analizarea factorilor politici, sociali, economici, culturali care alcătuiesc imaginea unei societăţi    A. 7) Cheltuieli pentru toate apartamentele curţii regale şi ale reginei, ale Doamnei, fiica regelui, ale Doamnei Elisabeta şi ale doamnelor familiei regale, fiind cuprinse aici şi clădirile, dobânzile împrumuturilor, salariile şi întreţinerea persoanelor ataşate la curte                                                                    Total 25.700.000 livre     32) Academii, academicieni şi alţi oameni de litere    ...

Constituirea S.U.A.

Competenţe de atins: 1.2  Formularea de argumente referitoare la un subiect istoric 2.5 Examinarea consecinţelor directe şi indirecte ale acţiunii umane A. Noi considerăm adevăruri evidente prin sine că toţi oamenii au fost creaţi egali, că sunt înzestraţi de creatorul lor cu drepturi inalienabile, că printre acestea se numără Viaţa, Libertatea şi căutarea Fericirii. Că, pentru a garanta aceste drepturi, oamenii au instituit guverne, a căror justă autoritate derivă din consimţământul celor guvernaţi. Că, ori de câte ori o formă de guvernare devine o primejdie pentru aceste scopuri, este dreptul poporului să o schimbe sau să o abroge, instituind un nou guvern bazat pe acele principii şi organizat în acele forme care-i vor părea mai potrivite pentru a-i garanta siguranţa şi fericirea. [...] Dar un lung şir de abuzuri şi de încălcări ale drepturilor, toate urmărind invariabil aceleaşi scop, pun în evidenţă planul de a-i supune sub un despotism absolut, este dreptul lor, este ...

Epoca Luminilor

Competenţe de atins: 2.3 Analizarea factorilor politici, sociali, economici, culturali care alcătuiesc imaginea unei societăţi;  4.3 Formarea unor reprezentări culturale despre spaţii şi epoci istorice diferite A. Va exista întotdeauna ignoranţă, prostie şi invidie, în patria mea, dar va exista, de asemenea, întotdeauna ştiinţă şi bun gust. Îndrăznesc să vă spun chiar că, în general, principalii noştri ofiţeri şi cei care compun consiliul, consilierii de satt şi avocaţii sunt mai luminaţi decât în frumosul secol al lui Ludovic al XIV-lea. Marile talente sunt rare, dar ştiinţa şi raţiunea sunt comune. Văd cu plăcere că se formează în Europa o republică imensă de spirite cultivate. Lumina se propagă din toate părţile. Adesea îmi parvin din Nord lucruri care mă uimesc. De aproape cinsprezece ani se petrece o revoluţie în spirite care va face o epocă mare. Strigătele pedanţilor anunţă această mare schimbare, după cum rotirile corbilor anunţă timpul frumos.    ...

Revoluţia glorioasă

Competenţe de atins: 2.4 Recunoaşterea continuităţii, schimbării şi a cauzalităţii în evoluţia socială; 5.2 Încadrarea unui eveniment sau a unei serii de evenimente într-un context cronologic A. Din aceste motive, o rugăm pe Maiestatea Voastră preîndurătoare ca nimeni în viitor să nu fie constrâns să facă niciun dar gratuit, împrumut de bani, nici plocon de bunăvoie, şi nici să plătească vreo taxă sau orice fel de impozit în afara consimţământului unanim votat de Parlament [...] ca niciun om liber să nu fie arestat sau deţinut.                                                                             ...

România şi integrarea euro-atlantică

Competenţe de atins: 2.4 Recunoaşterea continuităţii, schimbării şi a cauzalităţii în evoluţia socială 5.3 Plasarea evenimentelor şi proceselor istorice într-un context istoric mai larg românesc, european sau universal  A. Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi a Oţelului a fost încă de la început un prim pas şi nu un ţel în sine. Pentru adepţii uniunii europene, acesta era un pas în plus într-un proces de creare sa unei serii de asociaţii funcţionale care puteau fuziona ulterior. Cărbunele şi oţelul nu mai erau materii prime esenţiale pentru energie într-o lume în care energia era furnizată de petrol şi care aştepta ca ca energia să fie mai curând nucleară. În 1955, şase membri ai CECO au făcut suficiente progrese pentru a i gata să convoace o întâlnire oficială la Messina, unde au decis să înfiinţeze Comunitatea Economică Europeană (CEE) şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (Euroatom).                     ...

Religia în lumea contemporană

Competenţe de atins: 1.1 Exprimarea de opinii în limbajul adecvat istoriei 3.1 Recunoaşterea şi acceptarea interculturalităţii A. Cultura europeana, fiindcă de ea este vorba mai întâi, a devenit cu trecerea vremii o cultură din ce în ce mai secularizată, adică o cultură care tinde să elimine pe Dumnezeu din realitatea obiectivă pentru a pune în locul Său omul. Asa se explică afirmaţiile lui Feuerbach care spunea, la capătul unui proces logic de evoluţie filosofică, că nu Dumnezeu l-a creat pe om, ci omul l-a creat pe Dumnezeu. În cadrul acestui proces evolutiv, Revoluţia franceză a jucat un rol determinant. Dacă până la aceasta dată (1789) Biserica a jucat un rol important în domeniul vieţii publice, de acum înainte Biserica a fost obligată să se cantoneze în domeniul privat. Cu alte cuvinte putem spune că de la Revoluţia franceză cultura europeană se bazează pe separaţia radicală dintre domeniul public şi cel privat, tinzând în permanenţă să excludă religia din sfera...

Regimuri totalitare

Competenţe de atins: 2.2 Alcătuirea planului unei investigaţii, a unui proiect personal sau de grup utilizând resurse diverse  5.3 Plasarea evenimentelor şi proceselor istorice într-un context istoric mai larg românesc, european sau universal A.  Atacarea structurii însăşi a societăţii s-a dovedit chiar mai dificilă decât înlăturarea "duşmanilor de clasă". Singura parte uşoară a operaţiei consta în neutralizarea organizaţiilor publice (partide, sindicate, gilde, confrerii, fraternităţi, asociaţii profesionale, culturale, regionaliste, sportive...) Pentru dizolvarea lor era suficientă  ca noii stăpâni să pretexteze imperativele epurării, necesităţile naţionalizărilor sau, pur şi simplu, ordinea publică... În câteva săptămâni, localurile au fost ocupate, averile confiscate, iar conducătorii recalcitranţi arestaţi. Milioane de cehi, unguri sau polonezi s-au trezit deodată lipsiţi de o structură relaţională veche, bogată şi diversificată. Din 16.747 de asociaţii, clu...

Războiul Rece

Competenţe de atins: 2.1 Recunoaşterea şi acceptarea perspectivelor multiple asupra faptelor şi proceselor istorice 5.1 Construirea de afirmaţii pe baza surselor şi formularea de concluzii relative la sursele istorice A. De la Stettin, în Baltica, la Triest, în Adriatica, o cortină de fier a căzut peste continent. În spatele ei se găsesc capitalele tuturor ţărilor Europei Orientale: Varşovia, Berlin, Praga, Viena, Budapesta, Bucureşti, Sofia. Toate aceste oraşe celebre, toate aceste naţiuni se găsesc în sfera sovietică şi toate sunt supuse, sub o formă sau alta, nu numai influenţei sovietice, dar şi controlului foarte strâns şi în constantă creştere al Moscovei. Winston Churchill, Discurs în faţa studenţilor şi profesorilor Universităţii Fulton, considerat a fi începutul Războiului Rece (5 martie 1946) B. Eu cred că Statele Unite trebuie să ducă o politică de susţinere a popoarelor libere care rezistă tentativelor de aservire exercitate asupra lor din partea unor minorit...

Al doilea Război Mondial

Competenţe de atins: 2.5   Examinarea consecinţelor directe şi indirecte ale acţiunii umane; 5.2 Încadrarea unui eveniment sau a unei serii de evenimente într-un context cronologic A. Pe 20 iunie 1940, Churchill s-a adresat Camerei în cadrul unei sesiuni secrete. El a accentuat necesitatea " se a o scoate la capăt pe durata următoarelor trei luni... trei ani " şi a analizat " superioritatea aviatică a Angliei ", ajungând până la urmă la concluzia că Hitler era " stăpânul unei Europe înfometate, chinuite şi gata de răscoală ". Bazându-se şi pe anumite consolidări transatlantice, el descoperise o formulă capabilă să promită chiar şi victoria finală.      Această presupunere a fost de un optimism sfruntrat. Cu posibila excepţie a Iugoslaviei, teroarea nazistă prinsese Europa într-o menghină atât de puternică, încât  aceasta nu ave cum să se mai gândească la revolte. Pe de altă parte, în viitorul apropiat nu se punea problema ca presiunile eco...