Treceți la conținutul principal

România în relaţiile internaţionale interbelice

Competenţe de atins:
2.3. Descoperirea constantelor în derularea fenomenelor istorice studiate

A. Art. 1 În caz de atac neprovocat din partea Ungariei împotriva uneia din Înaltele Părţi Contractante, cealaltă Parte contractantă se angajează să contribuie la apărarea Părţii atacate...
    Art. 3. Niciuna din Înaltele Părţi Contractante nu va putea încheia vreo alianță cu o a treia Putere fără a înştiinţa în prealabil pe cealaltă Parte.
   Art. 4. pentru a coordona sforţările lor pacifiste, ambele guverne se obligă a se consulta asupra  chestiunilor de politică externă relative la raporturile lor cu Ungaria.
                       Convenţia de alinaţă defensivă între Regatul României şi Republica Cehoslovacă

B. Guvernul URSS propune Guvernul regal al României:
  1. Să înapoieze cu orice preţ Uniunii Sovietice Basarabia.
  2. Să transmită Uniunii Sovietice partea de nord a Bucovinei cu frontierele potrivit cu harta alăturată.
  3. Guvernul sovietic îşi exprimă convingerea că Guvernul român va primi propunerile de faţă ale URSSşi că acesta va da posibilitatea de a se rezolva pe cale paşnică conflictul prelungit dintre URSS şi România. Guvernul sovietic aşteaptă răspunsul Guvernului regal al României în decursul zilei de 27 iunie.
                                      Ultimatumul adresat României de URSS, 26iunie 1940, Moscova

C.
  1. Traseul definitiv al liniei de frontieră care desparte România de Ungaria va corespunde aceluia marcat pe harta geografică aici anexată [...].
  2. Teritoriul român atribuit Ungariei va fi evacuat de trupele româneşti într-un termen de 15 zile şi remis în bună ordine acesteia [...].
  3. Toţi supuşii români stabiliţi în acastă zi pe teritoriul ce urmează a fi cedat de România, dobândesc, fără alte formalităţi, naţionalitatea ungară.
                                                                                     Dictatul de la Viena, 30 august 1940

Cerinţe:
  1. Stabiliţi folosind sursa A scopul politicii externe româneşti în perioada interbelică.
  2. Analizaţi relaţiile politice româno-sovietice din perioada interbelică pornind de la sursa B.
  3. Dezbateţi natura raporturilor diplomatice dintre România şi Ungaria pornind de la sursa C.
Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Declaraţia Drepturilor (1689)

      "Având în vedere faptul că abdicarea fostului [rege] Iacob al II-lea a lăsattronu8l vacant, Alteţa Sa, prințul de Orania (care cu voia Atotputernicului Dumnezeu a devenit unealta glorioasă a eliberării acestui Regat de papism şi de puterea arbitrară), la sfatul lorzilor ecleziastici şi mireni şi al mai multor persoane notabile ale Comunelor, a adresat scrisori lorzilor ecleziastici şi  mireni protestanţi, şi alte scrisori diferitelor comitate, orașe, universități, burguri şi celor cinci porturi, pentru ca să aleagă persoane vrednice să le reprezinte în parlamentul ce avea să se adune şi să reşeadă la Westminster, în a 22-a zi a lunii ianuarie 1689, în scopul de a se consfătui cu privire la mijloacele prin care religia, legile şi libertățile să nu mai cadă în primejdia de a fi răsturnate. În baza ziselor scrisori, alegerile s-au făcut.       În aceste împrejurimi, sus-zişii lorzi [...] şi Comunele, întrunite astăzi în virtutea scrisorilor şi a ...
Un comentariu
Citiți mai multe

Supplex Libellus (1744)

Carte presupusă a plângerilor clerului şi poporului român unit din Transilvania şi din părţile reîncorporate ei, pentru remedii potrivite şi pentru consolare, adusă în faţa tronului Preasfintei Majestăţii Regale a Ungariei şi Boemiei, în genunchi. […]             De altminteri, naţiunea noastră după intrarea ei cu Traian în această Daciei, a fost oprimată în diferite feluri de vicisitudinile diferitelor timpuri. […] Chiar principii care au domnit în secolele anterioare, luând în considerare binevoitoare utilitatea naţiunii pentru bunul public şi pentru conservarea şi apărarea patriei, au hotărât să le lărgească un oarecare favor şi să le împărtăşească echitabil, precum Prea Înaltul Principe al Ardealului Acaţiu Barcsai, a dăruit clerului nostru valah pe veci cu imunitate de la plata decimilor, nonelor şi alte asemenea dări şi plăţi.[…]             Cerem: 1.  ...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Califatul arab. Ideea de Cruciadă. Imperiul Otoman

Califatul arab           Califatul arab a luat naștere după moartea lui Mahomed, cel care i-a unit pe  arabi prin intermediul islamului. La moartea lui Mahomed s-a pus problema succesiunii în statul arab. Cum Mohamed a avut o singură fiică Fatima, și conform dreptului musulman femeile nu aveau dreptul de moștenire, s-a declanșat o dispută în acest sens. Șiiții au fost fideli principiului conducerii statului  de către descendenții lui Mahomed. Suniții (Sunna=tradiție) susțin aplicarea principiului electiv a conducerii califatului .  în urma acestei dispute s-au impus suniții, Abu Bakr,  socrul Profetului a preluat conducerea statului arab devenind Calif (locțiitor al profetului). statul arab a cunoscut o dezvoltare rapidă. Arabii au cucerit Peninsula arabă, Siria, Palestina, Persia (Mesopotamia), Egiptul, Africa de Nord (Magreb) și Spania (harta aic i).   În secolul al VIII-lea, arabii au cucerit Sp...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe