Ideea de cruciadă

Competenţe de atins:
1.2. Evidenţierea relaţiei cauză – efect într-o succesiune de evenimente sau  procese istorice

2.4. Analiza critică a acţiunii personalităţilor şi grupurilor umane in diverse contexte

A. Cruciaţii străbăteau străzile Ierusalimului, cu spada sau pumnalul în mână omorând orice locuitor pe care-l întîlneau, fără să cruţe nici femeile, nici copiii. Spectacolul unui asemenea număr de cadavre era insuportabil; dar masacratorii erau şi mai hidoşi la înfăţişare decât victimele lor: din tălpi până în creştet erau acoperiţi de sânge. În incinta însăşi a templului erau peste 10.000 de cadavre, cifră la care trebuie adăugate cadavrele care zăceau pe străzile oraşului. Apoi, după ce au asigurat paza oraşului, baronii s-au despărţit şi s-au dus la locuinţele lor. S-au spălat şi şi-au pus veştminte curate. Apoi au pornit desculţi, într-un concert de plânsete şi de gemete, prin toate locurile oraşului pe care la străbătuse Hristos, sărutând urmele tălpilor lui...
                                                         Guillaume de Tyr, relatare despre prima cruciadă: 1096-1099

B. Creştinii descopereu un univers care îi uluia. Asta nu înseamnă că le era complet necunoascut! Ştiau câte ceva din Spania, din pelerinajele în Ţara Sfântă. Din comerţul care le oferea obiecte manufacturate în Levant [Bizanţ], din cadourile pe care suveranii lor le primeau din partea prinţilor musulmani. (...).  Dar una este să ştii câte ceva despre bogăţia, somptuozitatea, decadenţa unei lumi aflate la un orizont îndepărtat, şi cu totul altceva să trăieşti în această lume. Universul în care s-au trezit creştinii este bogat, somptuos, decadent (...). Orientalilor le plăceau jocurile, muzica, dansul, mesele rafinate (cu legume şi fructe exotice, cu mirodenii care se plăteau în aur), băuturile ameţitoare. În pofida Coranului, cupa de vin ţinută în mână a devenit un simbol al fericirii şi al puterii. Latinii noştri s-au apucat să joace polo, şah, să caute ţesături rafinate, fildeşuri sculptate, pahare emailate pe care Egiptul şi Siria le descoperiseră în secolul al XII-lea.
                                                              Jean-Paul Roux, Istoria războiului dintre islam şi creştinătate

C. Între 1905 şi 1291, cruciadele au costat oare Occidentul (slab populat pe atunci - abia 50 de milioane de fiinţe) 4 sau 5 milioane de oameni, aşa cum estimează calculele unor statistici recente şi foarte hazardate? Nimeni nu poate spune. În orice caz, cruciadele au constituit drama Europei care se năştea, primul ei triumf cel puţin dublu: recucerirea precară şi provizorie a Sfântului Mormânt şi cea definitivă a Mediteranei purtătoare de bogăţii. Ele au desăvârşit stabilirea spaţiului occidental în marginile lui menţionate, pentru multă vreme cele mai importante, până la Marile Descoperiri maritime din secolele al XV-lea şi al XVI-lea.
Cruciadele atestă pentru prima oară unitatea Europei pentru că sunt aventurile unei pasiuni colective.
                                                                                                 Fernand Braudel, Gramatica civilizaţiilor

D. Cronologia cruciadelor
  • 1096-1099: Cruciada I    S-a desfăşurat în două faze: "cruciada sărăcimii" condusă de către Petre Pusnicul şi Walter cel Sărac; cruciaţii au fost măcelăriţi de către turci fără a-şi atince obiectivul iniţial; "cruciada cavalerilor", condusă de Godffroy de Bouillon, cucereşte Ierusalimul în 1099.
  • 1147-1148: Cruciada a II-a    A pornit în urma recuceririi unor teritorii importante de către musulmani şi a fost condusă de către regele Franţei, Ludovic al VII-lea şi de împăratul german Conrad al III-lea. Cruciada a fost un eşec.
  • 1187:    Ierusalimul este recucerit de către musulmani
  • 1189-1192: Cruciada a III-a     A fost condusă de regele Franţei. Filip al II-lea August, regele Angliei, Richard Inimă de Leu şi de către împăratul Germaniei, Frederic Barbarossa.
  • 1202-1204: Cruciada a IV-a   A avut drept rezultat cucerirea Constantinopolului şi constituirea Imperiului latin care va dura până în 1261.
  • 1212: Cruciada copiilor
  • 1217-1219: Cruciada a  V-a   A fost un eşec.
  • 1228-1229: Cruciada a VI-a    A fost condusă de împăratul Frederic al II-lea, care prin negocieri reuşeşte să elibereze Sfântul Mormânt, Bethleem şi Nazareth.
  • 1244: Turcii mulsulmani recuceresc Ierusalimul.
  • 1248-1254: Cruciada a VII-a    A fost organizată de regele Franţei. Ludovic al IX-lea şi a fost un eşec.
  • 1270: Cruciada a VIII-a  A doua cruciadă organizată de către Ludovic al IX-lea; acesta încearcă, fără succes, să cucerească egiptul, care controla locurile sfinte.
Cerinţe:
  1. Comentaţi comportamentul creştinilor în Orient folosind informaţiile din sursa A.
  2. Descoperiţi şi investigaţi efectele produse de lumea orientală asupra mentalului şi comprtamentului cavalerilor europeni folosind sursa B.
  3. Notaţi două informaţii aflate în relaţie de cauzalitate istorică din sursa B. 
  4. Descoperiţi impactul  pe care l-au avut cruciadele asupra Europei medievale, aducând drept argument două informaţii aflate în relaţie de cauzalitate istorică folosind sursa C..

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Declaraţia Drepturilor (1689)

Formarea statelor medievale românești

Ideea de Europa (clasa a XI-a)