vineri, 4 martie 2011

Regimuri democratice. "Era prosperităţii"

Competenţe de atins:
3.1 Recunoaşterea şi acceptarea interculturalităţii;
5.3 Plasarea evenimentelor şi proceselor istorice într-un context istoric mai larg românesc, european  sau universal 

A. În Europa anilor 20, democraţia parlamentară a fost, în aceste împrejurări, caracteristica unui număr de trei ţări: Marea Britanie, Franţa şi Germania. În Franţa şi Anglia democraţia parlamentară nu a făcut decât să-şi urmeze cursul care nu a fost întrerupt de război. Într-o primă perioadă, în Anglia alegerile "kaki" din 1918, iar din Franţa cele din 1919 au conferit superioritate acelora care considerau că pot continua spiritul războiului - Lloyd George în fruntea unei coaliţii liberal-conservatoare cu dominantă conservatoare în Anglia, Clemaceau figură emblematică a unei coaliţii de centru dreapta, Blocul Naţional în Franţa.
                                                                                                    Jean Carpentier, Istoria Europei

 B. Perioada 1925-1929 a dat impresia de prosperitate. Urmările războiului păreau a fi lichidate, creşterea economică a fost ridicată, cel puţin pentru unele ţări - 7,7% în Franţa între 1921 şi 1929, 5,7% în Germania între 1925 şi 1928, doar 2,8% în cazul Regatului Unit. Automobilul devine accesibil claselor de mijloc, astfel încât industria acestuia cunoaşte un mare avânt ca şi industria electronică -  în 1930 în Anglia şi Germania  se vând trei milioane de aparate radio. Cu toate acestea, regresul Europei în privinţa locului ocupat în producţia mondială este vizibil: 30,9% în perioada  1926-1929 în ce priveşte producţia industrială, faţă de 38,1% în 1913 în cazul Franţei; Germaniei, Italiei şi Reagatului Unit luate împreună în 1913. Ierarhia puterilor industriale europene rămăsese totuşi aceiaşi: în frunte se situa Germania, pe locul al doilea se regăsea Regatul Unit cu o diferenţă sensibil mai mare, pe locul al treilea Franţa.
                                                                                                 Jean Carpentier, Istoria Europei
C. A juca la bursă a devenit o boală naţională. Această boală a atins toate clasele sociale. Astăzi, când oamenii se întâlnesc fie că sunt oameni de afaceri sau muncitori (...). Bursa cu capriciile ei constituie tema a cărei dezbatere ia uneori note tragice.
                                                                             Declaraţia senatorului de Utah (25 octombrie 1929)

   Furtuna economică s-a abătut asupra Germaniei. Băncile americane, trebuind să facă faţă unor angajamente din ce în ce mai grele în Statele Unite, au refuzat creşterea sumelor de împrumut acordate Germaniei, provocând astfel închiderea şi ruinarea brutală a unui număr de uzine şi întreprinderi germane.
                                                                                                        Winston Churchill, Memorii  

D.  Şi dacă America dicta tipurile, novelty-ul lor care şoca şi scandaliza se realiza mai cu aplomb în alte părţi, la Berlin mai cu seamă. Lucrurile de care societatea puritană americană se temea (gen „dacă se-mbracă, dansează şi vorbesc aşa, ce-or să facă ăştia în intimitate, liberi, ce viaţă de familie or să aibă?!”) nu au devenit acolo endemice şi caracteristice, ci într-o ţară ce pierduse războiul în mod catastrofal şi care avea în rigoarea politică şi morală a vechiului ei regim un element de contrast (căci contrastul avea să fie dramatic!). În prima jumătate a decadei [nii '20], inflaţia din Germania a atins recorduri astronomice şi apocaliptice, de un ordin numeric pe care nici o imaginaţie SF nu-l găseşte posibil. 4,2 miliarde de mărci dolarul – maximul istoric (la 12 octombrie 1923), impracticabil de altfel. Oamenii adunau bancnotele în roabă, cu sacii, când se duceau după pâine sau după o sacoşă de cartofi.
   Anii '20: The Jazz Age ("Roaring Twenties", "Golden '20shttp://www.mibaconsulting.ro/blog/?p=523

Cerinţe: 
  1. Enumeraţi cele mai reprezentative state europene care conservă regimul parlamentar după primul război mondial folosind informaţiile din textul A.
  2. Numiţi două formaţiuni politice menţionate în textul A.
  3. Demonstraţi de ce perioada 1924-1929 a fost considerată o epocă a prosperităţii folosind informaţiile din textul B.
  4. Analizaţi locul Europei în planul economiei mondiale folosind două informaţii relevante din textul B.
  5. Investigaţi cauza prăbuşirii Bursei de la New York prezentată în textul C.
  6. Distingeţi folosind textul C modul de propagare a crizei economice din Statele Unite în restul lumii.
  7. Dezbateţi folosind informaţiile din textul D societatea interbelică văzută prin prisma tinerilor. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu