sâmbătă, 11 februarie 2012

Politici culturale şi românii din afara graniţelor. Minorităţi

Competenţe de atins:
2.3. Descoperirea constantelor în desfăşurarea fenomenelor istorice studiate

A. Încercarea de a ajunge la consolidarea statului ungar prin asigurarea dominaţiunii exclusive a poporului maghiar s-a dovedit zadarnică şi după  opintiri făcute  în timp de un pătrar de secol. Nici prin număr, nici prin cultură, nici prin prudența politică, poporul maghiar nu s-a ridicat la destulă superioritate, ca să poată conduce afacerile patriei comune el singur, fără sprijin din partea celorlalte popoare, ba chiar în luptă cu ele. Ideea de a preface statul ungar poliglot, prin unificarea naţională a elementelor lui constitutive, într-unul național maghiar, s-a dovedit ca utopie primejdioasă. Astfel actualul stat maghiar se prezintă ca o formațiune, care nu are decât menirea de a susţine denominațiunea maghiară cu orice preţ, ajutând pe maghiari să despoaie pe ceilalți concetăţeni ai lor şi să facă din toate roadele muncii săvârşite de alţii un condamnabil lux de aşezăminte naţionale maghiare, pe când alţii sunt lipsiţi de cele mai elementare înlesniri în lucrarea lor culturală.
                                                                                                      Memorandumul, 1892

B. .. nu uitaţi că aveţi trei îndatoriri mari şi sfinte, pentru care aveţi să răspundeţi în faţa lui Dumnezeu, înaintea oamenilor şi a urmaşilor voştri; aceste trei îndatoriri sunt: patria, limba şi biserica. Românească este ţara aceasta, în care trăim, câştigată şi păstrată cu sângele străbunilor noştri şi înzestrată cu drepturi româneşti, care nu au putu să apună, pentru că sunt o proprietate nepieritoare a ei. Limba română, sufletul naţionalităţii noastre, pe care ne-am păstrat-o străbunii în timpul barbariei, chiar cu răpunerea vieţii, a fost întotdeauna şi este adevărata limbă a acestei ţări, niciun drept nu s-a aflat la putere ca să o desfiinţeze. Biserica ţării noastre este biserica ortodoxă, odorul cel mai scump al sufletului nostru...
                                                                          Testamentul lui Eudoxiu Hurmuzachi (1857)

C. [...] În fruntea asociaţiei "Helicon" de la noi stă contele Nicolae Banffy, care scrie sub pseudonimul de Kisban. Numărul membrilor este de circa 35, care este în creştere. [...]
     În privinţa scopului urmărit de asociaţia "Helion" am primit următoarea informaţie de la un confident al nostru: în vara anului 1958, în clubul ziariştilor din Budapesta, au avut loc tratative între baronul Ioan kemeny şi cei mai marcanţi reprezentanţi ai curentului iredentist maghiar, în primul rând cu bătrânul Eugen Rakosi, care a dat instrucţiuni baronului Kemeny cu privire la mişcarea Heliconului din România. Asocierea scriitorilor unguri de la noi este primul pas spre a concentra, într-un mic grup, sentimentul maghiar în fiecare din ţările succesoare. După marea serbare de la Academia de muzică din Budapesta, [...] urma să se ia contact cu scriitorii maghiari din celelalte ţări succesoare, care, de asemenea, vor organiza câte un Helicon. Asociaţiile "Helicon" din statele moştenitoare se vor întâlni, în fiecare an, în Budapesta, sub masca literară.
     Raport al Inspectoratului General de Poliţie şi Siguranţă din Transilvania ( 12 decembrie 1928)


Cerinţe:
  1. Identificaţi o politică prezentată în sursa A.
  2. Prezentaţi argumentele românilor în lupta lor pentru drepturi politice folosind informaţiile din sursa A.
  3. Comentaţi punctul de vedere din sursa B referitor la ideea de naţiune română.
  4. Interpretaţi comportamentul minoritarilor maghiari din perioada interbelică pornind de la informaţiile din sursa C.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu