Contribuţii româneşti la dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii (II)

Competenţe de atins:
2.1.Cunoaşterea şi asumarea valorilor cetăţeniei democratice

A. Sistemul actual nu este doar permisiv la mediocritate, dar este şi nociv şi reactiv faţă de valoarea dovedită: există cazuri recente în care proiecte propuse de cercetători români cu rezultate deosebite în plan internaţional nu au fost finanţate în România din cauza unei evaluări slabe sau a unor conflicte de interese apărute în cursul procesului de evaluare, sau, viceversa, când proiecte cu o tematică asemănătoare celor finanţate în România au obţinut un punctaj foarte mic la competiţii în afară. Au fost semnalate şi situaţii în care evaluarea s-a făcut într-un mod netransparent, de multe ori pe baza unor criterii „post facto” care nu sunt
făcute publice în instrucţiunile pentru aplicanţi.
                                  Ad Astra, Cercetare performantă prin evaluare performantă

B. În mod normal, cercetarea este o activitate economică productivă. Rețeta necesită expertiză, care inspiră încrederea, care atrage capitalul în căutare de rezultate care să genereze vânzări. În România, ultimele patru ingrediente lipsesc, motiv pentru care existența primului – expertiza – nu poate fi demonstrată. În sistem privat, un institut fie parcurge toate etapele fie dă faliment. La stat, ca la stat. Dacă nu ți se cer rezultate ci doar un raport, te îngrijești din timp ca raportul să fie perfect. Chiar și cercetătorii buni vor alege să fugă din așa un sistem și să își ducă munca la capăt în altă parte – într-o companie sau peste granițe.
                    Lucian Davidescu, Chiar aşa, ce a făcut cercetarea românească în ultimii 60 de ani?

Cerinţe:
  1. Dezbateţi principalele probleme ridicate de cercetarea românească folosind sursa A.
  2. Discutaţi principalele caracteristici ale cercetării folosind informaţiile din sursa B.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Declaraţia Drepturilor (1689)

Formarea statelor medievale românești

Ideea de Europa (clasa a XI-a)