Epoca Luminilor

Competenţe de atins:

2.3 Analizarea factorilor politici, sociali, economici, culturali care alcătuiesc imaginea unei societăţi; 

4.3 Formarea unor reprezentări culturale despre spaţii şi epoci istorice diferite

A. Va exista întotdeauna ignoranţă, prostie şi invidie, în patria mea, dar va exista, de asemenea, întotdeauna ştiinţă şi bun gust. Îndrăznesc să vă spun chiar că, în general, principalii noştri ofiţeri şi cei care compun consiliul, consilierii de satt şi avocaţii sunt mai luminaţi decât în frumosul secol al lui Ludovic al XIV-lea. Marile talente sunt rare, dar ştiinţa şi raţiunea sunt comune. Văd cu plăcere că se formează în Europa o republică imensă de spirite cultivate. Lumina se propagă din toate părţile. Adesea îmi parvin din Nord lucruri care mă uimesc. De aproape cinsprezece ani se petrece o revoluţie în spirite care va face o epocă mare. Strigătele pedanţilor anunţă această mare schimbare, după cum rotirile corbilor anunţă timpul frumos.

        Scrisoarea lui Voltaire către prinţul Galiţin, ambasadorul Rusiei în Franţa (14 august 1767)

B. Atunci când în mâinile aceleiași persoane sau aceluiași corp de dregători se află întrunite puterea legiutoare și puterea executivă, nu există libertate... Nu există, de asemenea, libertate, dacă puterea judecătorească nu este separată de puterea legislativă și cea executivă. Dacă ea ar fi îmbinată cu puterea legislativă, puterea asupra vieții și libertății cetățenilor ar fi arbitrară, căci judecătorul ar fi și legiuitor. Dacă ar fi îmbinată cu puterea executivă, judecătorul ar putea avea forța unui opresor. Totul ar fi pierdut dacă același om ar exercita aceste puteri, cea de a face legi, pe cea de a duce la îndeplinire hotărârile obștești și pe cea de a judeca infracțiunile sau litigiile dintre particulari.

        Montesquieu, Spiritul legilor

C. A renunţa la liberatea ta înseamnă a renunţa la calitatea ta de om, la drepturile umanităţii, chiar la datoriile tale.

    Dacă este dificil ca un stat mare să fie guvernat, este şi mai greu ca el să fie bine guvernat de un singur om.

    Voinţa generală poate dirija singură forţele statului (...) Poporul supus legilor poate fi autorul acestora. (...) Puterea legislativă aparţine poporului şi nu-i poate aparţine decât lui.

                                                                                           J. J. Rousseau, Contractul social

D. Conducătorul trebuie să-şi spună mereu că este un om asemenea ultimului dintre supuşii săi – este cel dintâi judecător, cel dintâi general, cel dintâi finanţist, cel dintâi ministru. El este doar primul servitor al statului, obligat să acţioneze astfel de parcă în orice moment ar trebui să dea socoteală cetăţenilor de felul în care administrează. El este capul familiei. Chiar dacă are toată bunăvoinţa posibilă, totuşi poate greşi. Deci, şi în cadrul conducerii, ca şi în orice alt domeniu, trebuie să ne mulţumim cu ceea ce este cel mai puţin greşit.

                                                            Concepţia lui Frederic al II-lea despre conducerea statului

Cerinţe:  

1. Identificaţi din sursa A două valori ale Iluminismului.
2. Analizaţi efectul ideilor şi valorilor iluministe asupra dezvoltării Europei folosind sursa A.
3. Desprindeţi şi prezentaţi două principii iluministe regăsite în sursa B.
4. Realizaţi un tablou al unei societăţi "luminate" folosind informaţiile din sursa C. Comparaţi aceste valori cu cele ale evului mediu sau prezentului.