Treceți la conținutul principal

Colectivizarea în Uniunea Sovietică

 Propunerile făcute de comisiile Comitetului Central au avut o foarte mare importanță practică și probabil nu se putea obține altceva mai bun în contextul realităților politice din 1930. Ele i-au domolit întrucâtva pe extremiștii din partid, făcându-le, în același timp, țăranilor niște concesii semnificative. Așa cum a arătat istoria ulterioară a Uniunii Sovietice, faptul de a le permite muncitorilor din colhozuri să aibă loturile lor a salvat sistemul, țăranii și întreaga țară. În esență, aranjamentul i-a adus pe țărani înapoi la statutul de șerbi din Rusia de dinaintea perioadei de emancipare, aceștia plătind tribut, în calitate de vasali ai statului, prin munca lor la fermele colective, dar putând să păstreze puțin pământ pentru folosință personală. Acest lucru le-a permis să se hrănească - și să hrănească o mare parte din țară - în pofida randamentului scăzut al cohozurilor.

Stalin a preferat un alt model: ideea lui era să transforme țăranii în sclavi ai statului, pe deplin dependenți de slujbele lor de la stat. El a favorizat confiscarea totală a proprietății țărănești și încorporarea satelor într-o economie de stat în care forțele pieței nu erau lăsate să aibă nicio influență. A criticat aspru concluziile comisiilor și și-a luat angajamentul să corecteze numeroasele lor erori. Când a terminat, planul de colectivizare semăna cu o campanie militară împotriva modului tradițional de viață al țăranilor. În primul rând, Stalin a scurtat drastic perioada stabilită pentru îndeplinirea procesului de colectivizare. În câteva dintre cele mai importante regiuni agricole, sarcina trebuia să fie îndeplinită până în toamna anului 1930, iar tonul directivelor lui le-a dat clar de înțeles funcționarilor locali că nu era nicio clipă de pierdut. În al doilea rând, a încheiat rapid toate discuțiile despre integrarea chiaburilor în colhozuri. Un asemenea pas era categoric interzis. Chiaburii și familiile lor trebuiau exilați în zone izolate din URSS, arestați, duși în lagăre și împușcați. În sfârșit, a pus capăt tuturor propunerilor potrivit cărora colhozurile puteau să existe laolaltă cu micile loturi de pământ private ale țăranilor.

Oleg V. Hlevniuk, Stalin. O nouă biografie a unui dictator

  1. Menționați o instituție la care face referire sursa.
  2. Precizați secolul la care se referă sursa dată. 
  3. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursă, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).
  4. Menționați două informații referitoare la chiaburii și familiile lor din sursa dată.
  5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la colectivizarea sovietică, susținându-l cu două informații din sursă.
  6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conformă căreia ideologia comunistă este una totalitară. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia). 

Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Declaraţia Drepturilor (1689)

      "Având în vedere faptul că abdicarea fostului [rege] Iacob al II-lea a lăsattronu8l vacant, Alteţa Sa, prințul de Orania (care cu voia Atotputernicului Dumnezeu a devenit unealta glorioasă a eliberării acestui Regat de papism şi de puterea arbitrară), la sfatul lorzilor ecleziastici şi mireni şi al mai multor persoane notabile ale Comunelor, a adresat scrisori lorzilor ecleziastici şi  mireni protestanţi, şi alte scrisori diferitelor comitate, orașe, universități, burguri şi celor cinci porturi, pentru ca să aleagă persoane vrednice să le reprezinte în parlamentul ce avea să se adune şi să reşeadă la Westminster, în a 22-a zi a lunii ianuarie 1689, în scopul de a se consfătui cu privire la mijloacele prin care religia, legile şi libertățile să nu mai cadă în primejdia de a fi răsturnate. În baza ziselor scrisori, alegerile s-au făcut.       În aceste împrejurimi, sus-zişii lorzi [...] şi Comunele, întrunite astăzi în virtutea scrisorilor şi a ...
Un comentariu
Citiți mai multe

Califatul arab. Ideea de Cruciadă. Imperiul Otoman

Califatul arab           Califatul arab a luat naștere după moartea lui Mahomed, cel care i-a unit pe  arabi prin intermediul islamului. La moartea lui Mahomed s-a pus problema succesiunii în statul arab. Cum Mohamed a avut o singură fiică Fatima, și conform dreptului musulman femeile nu aveau dreptul de moștenire, s-a declanșat o dispută în acest sens. Șiiții au fost fideli principiului conducerii statului  de către descendenții lui Mahomed. Suniții (Sunna=tradiție) susțin aplicarea principiului electiv a conducerii califatului .  în urma acestei dispute s-au impus suniții, Abu Bakr,  socrul Profetului a preluat conducerea statului arab devenind Calif (locțiitor al profetului). statul arab a cunoscut o dezvoltare rapidă. Arabii au cucerit Peninsula arabă, Siria, Palestina, Persia (Mesopotamia), Egiptul, Africa de Nord (Magreb) și Spania (harta aic i).   În secolul al VIII-lea, arabii au cucerit Sp...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Supplex Libellus (1744)

Carte presupusă a plângerilor clerului şi poporului român unit din Transilvania şi din părţile reîncorporate ei, pentru remedii potrivite şi pentru consolare, adusă în faţa tronului Preasfintei Majestăţii Regale a Ungariei şi Boemiei, în genunchi. […]             De altminteri, naţiunea noastră după intrarea ei cu Traian în această Daciei, a fost oprimată în diferite feluri de vicisitudinile diferitelor timpuri. […] Chiar principii care au domnit în secolele anterioare, luând în considerare binevoitoare utilitatea naţiunii pentru bunul public şi pentru conservarea şi apărarea patriei, au hotărât să le lărgească un oarecare favor şi să le împărtăşească echitabil, precum Prea Înaltul Principe al Ardealului Acaţiu Barcsai, a dăruit clerului nostru valah pe veci cu imunitate de la plata decimilor, nonelor şi alte asemenea dări şi plăţi.[…]             Cerem: 1.  ...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe