Consecințe ale industrializării și colectivizării în URSS

 Foametea a fost rezultatul inevitabil al industrializării și al colectivizării. Sub aspectul productivității, colhozurile au reprezentat un substitut de slabă calitate pentru fermele distruse ale celor care fuseseră etichetați drept „chiaburi”. Singurul avantaj al colhozurilor a fost acela că ele ofereau statului un mijloc convenabil de extragere a resurselor din regiunile rurale. Exploatarea excepțională a țăranilor a avut două efecte: muncitorii agricoli erau slăbiți fizic de foame și nu aveau niciun interes să muncească, lucru care a provocat deznădejde și apatie. Ei știau dinainte că tot ce creșteau urma să fie luat de stat, fiind astfel condamnați la o stare de semiinaniție, în cel mai bun caz. câțiva ani de punere în practică a acestei politici au dus la o scădere graduală a productivității. În 1932, culturile nu au fost bune și, de asemenea, au fost prost recoltate. (...)

Amenințarea crizei era evidentă pentru toată lumea, inclusiv pentru Stalin, cu mult înainte ca foametea să ajungă în faza cea mai critică. Se puteau lua măsuri evidente care, dacă nu puneau capăt cu totul foametei, cel puțin ar fi putut să-i diminueze impactul. Prima ar fi fost stabilirea unor norme fixe pentru livrările de cereale către stat - cu alte cuvinte, înlocuirea sistemului de confiscare cu sistemul de taxe. Această măsură le-ar fi oferit țăranilor un imbold să crească producția. stalin însă a respins această abordare. El a preferat să extragă cât mai mult posibil din regiunile rurale, fără nicio constrângere. O lată măsură pentru cobaterea foametei ar fi putut fi aceea de a reduce exporturile de cereale sau chiar de a cumpăra cereale din afară. Astfel de achiziții se făcuseră în mod limitat în primăvara anului 1932, deci erau posibile în principiu.  Dar Stalin a refuzat să facă în continuare astfel achiziții. Orice concesii care sugerau lipsa de chibzuință a Marelui Salt erau contrare caracterului său și un pericol politic la adresa dictaturii sale.

Oleg V. Hlevniuk, Stalin. O nouă biografie a unui dictator

1. Menționați o formă de organizare economică a agriculturii sovietice.
2. Precizați secolul la care se referă sursa dată.
3. Menționați un lider politic și o acțiune a acestuia la care se referă sursa dată.
4. Menționași, din sursa dată, două informații referitoare la ecploatarea țăranilor.
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la criza economică din URSS, susținându-l cu două informații din sursa dată.
6. Argumentați, ptrintr-un fapt istoric relevant, afirmația conformă cărea impunerea comunismului în Rusia a fost o consecință a Primului Război Mondial. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia).