Treceți la conținutul principal

Religia în lumea contemporană

Competenţe de atins:
1.1 Exprimarea de opinii în limbajul adecvat istoriei
3.1 Recunoaşterea şi acceptarea interculturalităţii

A. Cultura europeana, fiindcă de ea este vorba mai întâi, a devenit cu trecerea vremii o cultură din ce în ce mai secularizată, adică o cultură care tinde să elimine pe Dumnezeu din realitatea obiectivă pentru a pune în locul Său omul. Asa se explică afirmaţiile lui Feuerbach care spunea, la capătul unui proces logic de evoluţie filosofică, că nu Dumnezeu l-a creat pe om, ci omul l-a creat pe Dumnezeu. În cadrul acestui proces evolutiv, Revoluţia franceză a jucat un rol determinant. Dacă până la aceasta dată (1789) Biserica a jucat un rol important în domeniul vieţii publice, de acum înainte Biserica a fost obligată să se cantoneze în domeniul privat. Cu alte cuvinte putem spune că de la Revoluţia franceză cultura europeană se bazează pe separaţia radicală dintre domeniul public şi cel privat, tinzând în permanenţă să excludă religia din sfera publică pentru a o transforma într-o chestiune de opinie personală.
                                                   Dumitru Popescu, Religia în contextul cultural al lumii contemporane


B. Conciliul Vatican al II-lea vrea să sugereze tuturor catolicilor ajutoare, îndreptări şi mijloace pentru a răspunde la porunca lui Isus care leagă credibilitatea mărturiei Bisericii de unitatea dintre ucenicii săi. Pe scurt, acestea sunt principiile călăuzitoare ale ecumenismului: 


1) unitatea şi unicitatea Bisericii izvorăsc din Euharistie, semn şi principiu operativ al unităţii, şi din prezenţa Duhului Sfânt; 

2) Biserica este asemenea unei familii, de aceea trebuie să fie armonie între fraţi şi surori; 
3) supremul model şi principiu al tainei unităţii este unitatea, în treimea persoanelor, a unicului Dumnezeu Tatăl şi Fiul în Duhul Sfânt; 
4) cuvântul apostolului: "Vă îndemn, fraţilor, să nu fie dezbinări între voi!"; 
5) elementele care zidesc Biserica pot exista şi în afara graniţelor vizibile ale Bisericii Catolice; 
6) mişcarea ecumenică (activităţile şi iniţiativele organizate în funcţie de împrejurări şi de necesităţi pentru unitatea Bisericii); 
7) lucrarea ecumenică este lucrare de reînnoire şi de reformă. 

 Principiile catolice ale ecumenismului

Cerinţe:
  1.  Aduceţi un argument în susţinerea informaţiei conform căreia rolul Bisericii a scăzut în societatea europeană folosind informaţiile din textul A.
  2. Desprindeţi principiile ecumenismului catolic din textul B şi integraţi-le în lumea contemporană.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Declaraţia Drepturilor (1689)

      "Având în vedere faptul că abdicarea fostului [rege] Iacob al II-lea a lăsattronu8l vacant, Alteţa Sa, prințul de Orania (care cu voia Atotputernicului Dumnezeu a devenit unealta glorioasă a eliberării acestui Regat de papism şi de puterea arbitrară), la sfatul lorzilor ecleziastici şi mireni şi al mai multor persoane notabile ale Comunelor, a adresat scrisori lorzilor ecleziastici şi  mireni protestanţi, şi alte scrisori diferitelor comitate, orașe, universități, burguri şi celor cinci porturi, pentru ca să aleagă persoane vrednice să le reprezinte în parlamentul ce avea să se adune şi să reşeadă la Westminster, în a 22-a zi a lunii ianuarie 1689, în scopul de a se consfătui cu privire la mijloacele prin care religia, legile şi libertățile să nu mai cadă în primejdia de a fi răsturnate. În baza ziselor scrisori, alegerile s-au făcut.       În aceste împrejurimi, sus-zişii lorzi [...] şi Comunele, întrunite astăzi în virtutea scrisorilor şi a ...

Supplex Libellus (1744)

Carte presupusă a plângerilor clerului şi poporului român unit din Transilvania şi din părţile reîncorporate ei, pentru remedii potrivite şi pentru consolare, adusă în faţa tronului Preasfintei Majestăţii Regale a Ungariei şi Boemiei, în genunchi. […]             De altminteri, naţiunea noastră după intrarea ei cu Traian în această Daciei, a fost oprimată în diferite feluri de vicisitudinile diferitelor timpuri. […] Chiar principii care au domnit în secolele anterioare, luând în considerare binevoitoare utilitatea naţiunii pentru bunul public şi pentru conservarea şi apărarea patriei, au hotărât să le lărgească un oarecare favor şi să le împărtăşească echitabil, precum Prea Înaltul Principe al Ardealului Acaţiu Barcsai, a dăruit clerului nostru valah pe veci cu imunitate de la plata decimilor, nonelor şi alte asemenea dări şi plăţi.[…]             Cerem: 1.  ...

Califatul arab. Ideea de Cruciadă. Imperiul Otoman

Califatul arab           Califatul arab a luat naștere după moartea lui Mahomed, cel care i-a unit pe  arabi prin intermediul islamului. La moartea lui Mahomed s-a pus problema succesiunii în statul arab. Cum Mohamed a avut o singură fiică Fatima, și conform dreptului musulman femeile nu aveau dreptul de moștenire, s-a declanșat o dispută în acest sens. Șiiții au fost fideli principiului conducerii statului  de către descendenții lui Mahomed. Suniții (Sunna=tradiție) susțin aplicarea principiului electiv a conducerii califatului .  în urma acestei dispute s-au impus suniții, Abu Bakr,  socrul Profetului a preluat conducerea statului arab devenind Calif (locțiitor al profetului). statul arab a cunoscut o dezvoltare rapidă. Arabii au cucerit Peninsula arabă, Siria, Palestina, Persia (Mesopotamia), Egiptul, Africa de Nord (Magreb) și Spania (harta aic i).   În secolul al VIII-lea, arabii au cucerit Sp...