Romanitatea românilor

-

 A. „Ce înțelegem prin ideea romanității românilor? Aceasta este, în primul rând, ideea despre descendența romană a românilor din coloniștii romani trasplantați în Dacia traiană; de aci decurge logic o serie de idei înrudite și adiacente, dar care fac parte din ansamblul categoriei istorice de romanitate a românilor. aceste idei complementare sunt: ideea stăruinței elementului roman în Dacia abandonată de Aurelian năvălirilor barbare; ideea unității de neam a românilor din întregul teritoriu locuit de ei; ideea latinității limbii române, ideea esenței romane a unor obiceiuri și datini populare.

 (Adolf Armbruster, Romanitatea românilor)


B . Dar oare ce s-ar întâmpla dacă s-ar dovedi, să zicem, că românii au venit mai târziu, de undeva din Balcani? Nu s-ar întâmpla nimic! O asemenea concluzie nu ar afecta cu nimic configurațiile naționale prezente. Nu cred că cineva s-ar gândi să-i reîntoarcă pe români la sud de Dunăre (evacuându-i de aici pe Sârbi și pe bulgari!). Atunci ar trebui și ungurii să pornească îndărăt spre Urali, iar americanii să revină în Europa lăsând continentul indienilor autohtoni. Aceasta este un joc stupid. Care poate deveni un joc periculos. Care poate deveni însă sângeros. Nu din vina istoriei, se înțelege, ci din vina oamenilor de astăzi care manipulează istoria urmărindu-și interesele.

(Lucian Boia, România țară de frontieră a Europei) 


Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Declaraţia Drepturilor (1689)

-
      "Având în vedere faptul că abdicarea fostului [rege] Iacob al II-lea a lăsattronu8l vacant, Alteţa Sa, prințul de Orania (care cu voia Atotputernicului Dumnezeu a devenit unealta glorioasă a eliberării acestui Regat de papism şi de puterea arbitrară), la sfatul lorzilor ecleziastici şi mireni şi al mai multor persoane notabile ale Comunelor, a adresat scrisori lorzilor ecleziastici şi  mireni protestanţi, şi alte scrisori diferitelor comitate, orașe, universități, burguri şi celor cinci porturi, pentru ca să aleagă persoane vrednice să le reprezinte în parlamentul ce avea să se adune şi să reşeadă la Westminster, în a 22-a zi a lunii ianuarie 1689, în scopul de a se consfătui cu privire la mijloacele prin care religia, legile şi libertățile să nu mai cadă în primejdia de a fi răsturnate. În baza ziselor scrisori, alegerile s-au făcut.       În aceste împrejurimi, sus-zişii lorzi [...] şi Comunele, întrunite astăzi în virtutea scrisorilor şi a alegerilor, constituind împre
Citiți mai multe

Formarea statelor medievale românești

-
Caracteristici generale Statele medievale românești s-au format în contextul marelor migratii de la sfârșitul mileniului I și a creșterii influenței bizantine la nord de Dunăre. în acest context, la nordul Dunării s-au constituit formațiuni prestatale ( înaintea statului, de mici dimensiuni ) numite jupanate, cnezate și voievodate locuite de români și slavi. La această realitate istorică s-au suprapus venirile ultimilor migratori care au influențat în mod direct formarea statelor medievale românești ungurii în secolul al X-lea și mongolii la jumătatea secolului al XIII-lea (vezi aici ).   Transilvania Formarea statului medieval Transilvania a fost strâns legată de așezarea în Panonia a triburilor de maghiari în secolul al IX-lea așa cum arată Gesta Hungarorum unul dintre primele izvoare scrise relative la istoria acestora. În expansiunea lor spre est, aceste triburi au întâlnit formațiuni politice locale: ducatele lui Menumorut , Glad și Gelu . Î n jurul anului 1000
Citiți mai multe

Ideea de Europa (clasa a XI-a)

-
A.            Europa nu există ca un concept politic. Acea parte a lumii care poartă numele de Europa cuprinde un adevărat haos de popoare şi de state, o mulţime de conflicte internaţionale; ea este creuzetul războaielor viitoare. Problema europeană: ura reciprocă dintre europeni inflamează atmosfera internaţională şi stârneşte nelinişte chiar şi celor mai pacifiste ţări ale lumii. Iată de ce problema europeană nu este una locală, ci o problemă internaţională. Atâta vreme cât nu-şi va găsi rezolvarea, nu se poate visa la o dezvoltare paşnică a omenirii. Problma europeană are, pentru toată lumea de astăzi, aproape aceiaşi semnificaţie pe care o avea pentru Europa chestiunea Balcanilor, cu un secol în urmă: este o sursă permanentă de insecuritate şi tulburări. Problema europeană nu va fi rezolvată decât printr-o uniune a popoarelor Europei"                             Richard de Coudenhove-Kelergi, Pan Europa, 1922 B. Eu cred că între popoare atât de apropiate g
Citiți mai multe