Declarația Drepturilor Omului și ale Cetățeanului (26 august 1789)

-

 

Preambul

„Reprezentanții poporului francez, constituiți în Adunarea Națională, considerând că ignorarea, uitarea sau disprețuirea drepturilor omului sunt singurele cauze ale nefericirilor populare și ale corupției guvernelor, au decis să expună, într-o declarație solemnă, drepturile naturale, inalienabile și sacre ale omului (...)
În consecință, Adunarea Națională recunoaște și declară, în prezența și sub auspiciile Ființei Supreme, drepturile următoare ale omului și cetățeanului.

Articolul I

„Oamenii se nasc și rămân liberi și egali în drepturi. Deosebirile sociale nu pot fi întemeiate decât pe utilitate publică.”

 

Articolul II

„Scopul fiecărei asociații politice este conservarea drepturilor naturale și inalienabile ale omului. Aceste drepturi sunt libertatea, proprietatea, dreptul la siguranță și la rezistență la opresiune.”


Articolul IV

„Libertatea este de a face tot ceea ce nu face rău altora: astfel, dreptul fiecărui om nu are limite, cu excepția acelora care asigură celorlalți membri ai societății exercitarea acelorași drepturi. Aceste limite pot fi determinate numai prin lege.”

Articolul VI

„Legea este o expresie a voinței generale. Toți cetățenii au dreptul de a participa personal sau prin reprezentanții lor la formarea sa. Aceasta trebuie să fie aceeași pentru toată lumea, indiferent dacă protejează sau pedepsește. Toți cetățenii, fiind egali în ochii legii, sunt la fel de eligibili pentru toate demnitățile, locurile și angajările publice, în funcție de capacitatea lor și fără a face altă distincție decât cea privitoare la virtuțile și talentele lor.”

Articolul VII

„Niciun om nu poate fi acuzat, arestat, nici deținut decât în cazurile stabilite prin lege și după formele prescrise de aceasta. Cei care solicită, dau, execută sau fac să se execute ordine arbitrare trebuie pedepsiți; dar orice cetățean somat sau arestat în virtutea legii trebuie să se supună imediat; dacă opune rezistență, el se face vinovat.”

Articolul XVII

„Proprietatea fiind un drept inviolabil și sacru, nimeni nu poate fi privat de ea, cu excepția cazurilor în care necesitatea publică, legal constatată, pretinde în mod evident acest lucru, și cu condiția unei juste despăgubiri prealabile.”


                       https://ro.wikipedia.org/wiki/Declara%C8%9Bia_drepturilor_omului_%C8%99i_ale_cet%C4%83%C8%9Beanului#Preambul

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Declaraţia Drepturilor (1689)

-
      "Având în vedere faptul că abdicarea fostului [rege] Iacob al II-lea a lăsattronu8l vacant, Alteţa Sa, prințul de Orania (care cu voia Atotputernicului Dumnezeu a devenit unealta glorioasă a eliberării acestui Regat de papism şi de puterea arbitrară), la sfatul lorzilor ecleziastici şi mireni şi al mai multor persoane notabile ale Comunelor, a adresat scrisori lorzilor ecleziastici şi  mireni protestanţi, şi alte scrisori diferitelor comitate, orașe, universități, burguri şi celor cinci porturi, pentru ca să aleagă persoane vrednice să le reprezinte în parlamentul ce avea să se adune şi să reşeadă la Westminster, în a 22-a zi a lunii ianuarie 1689, în scopul de a se consfătui cu privire la mijloacele prin care religia, legile şi libertățile să nu mai cadă în primejdia de a fi răsturnate. În baza ziselor scrisori, alegerile s-au făcut.       În aceste împrejurimi, sus-zişii lorzi [...] şi Comunele, întrunite astăzi în virtutea scrisorilor şi a alegerilor, constituind împre
Citiți mai multe

Formarea statelor medievale românești

-
Caracteristici generale Statele medievale românești s-au format în contextul marelor migratii de la sfârșitul mileniului I și a creșterii influenței bizantine la nord de Dunăre. în acest context, la nordul Dunării s-au constituit formațiuni prestatale ( înaintea statului, de mici dimensiuni ) numite jupanate, cnezate și voievodate locuite de români și slavi. La această realitate istorică s-au suprapus venirile ultimilor migratori care au influențat în mod direct formarea statelor medievale românești ungurii în secolul al X-lea și mongolii la jumătatea secolului al XIII-lea (vezi aici ).   Transilvania Formarea statului medieval Transilvania a fost strâns legată de așezarea în Panonia a triburilor de maghiari în secolul al IX-lea așa cum arată Gesta Hungarorum unul dintre primele izvoare scrise relative la istoria acestora. În expansiunea lor spre est, aceste triburi au întâlnit formațiuni politice locale: ducatele lui Menumorut , Glad și Gelu . Î n jurul anului 1000
Citiți mai multe

Ideea de Europa (clasa a XI-a)

-
A.            Europa nu există ca un concept politic. Acea parte a lumii care poartă numele de Europa cuprinde un adevărat haos de popoare şi de state, o mulţime de conflicte internaţionale; ea este creuzetul războaielor viitoare. Problema europeană: ura reciprocă dintre europeni inflamează atmosfera internaţională şi stârneşte nelinişte chiar şi celor mai pacifiste ţări ale lumii. Iată de ce problema europeană nu este una locală, ci o problemă internaţională. Atâta vreme cât nu-şi va găsi rezolvarea, nu se poate visa la o dezvoltare paşnică a omenirii. Problma europeană are, pentru toată lumea de astăzi, aproape aceiaşi semnificaţie pe care o avea pentru Europa chestiunea Balcanilor, cu un secol în urmă: este o sursă permanentă de insecuritate şi tulburări. Problema europeană nu va fi rezolvată decât printr-o uniune a popoarelor Europei"                             Richard de Coudenhove-Kelergi, Pan Europa, 1922 B. Eu cred că între popoare atât de apropiate g
Citiți mai multe