Renasterea (I)

Premise ale Renașterii
               Cruciadele organizate de către europeni au deschis noi orizonturi comerciale pentru aceștia. Prin urmare comerțul cu mirodenii, mătăsuri din Orient a devenit tot mai intens, orașele italiene înflorind comercial: Florența Veneția, Genova, Roma. Așadar se dezvoltă o nouă categorie socială burghezia. Printre reprezentanții burgheziei se remarcă familiile  Fugger în Germania și Medici în Florența. Așadar, reprezentații burgheziei au promovat o activitate de mecenat care a devenit o modă în orașele italiene. Papii au finanțat la rândul lor operele de cultură pentru a demonstra puterea Bisericii Catolice.
              Noua categorie socială formată din negustori, bancheri, proprietari de manufacturi a urmărit să-și afirme prestigiul social ridicând instituții educaționale cum ar fi biblioteci sau Academia Platoniciană condusă de Marsilio Ficino unde se studiau limbile antichității: greacă, latină și ebraică.
               Iohannes Gutenberg prin inventarea tiparului a contribuit la răspândirea ideilor Renașterii în toată Europa. Papii au finanțat la rândul lor operele de cultură pentru a demonstra puterea Bisericii Catolice.
             Prin urmare, burghezia a propus un nou model de cultură cu un caracter urban bazat pe preluarea modeluluui oferit de antichitatea greco-romană ce urmărea valorificarea calităților umane. Prin urmare, perioada cuprinsă între secolele XIV-XVI poartă numele de Renaștere.

Umanismul

Şi a zis Dumnezeu: "Să facem om după chipul şi după asemănarea Noastră, ca să stăpânească peştii mării, păsările cerului, animalele domestice, toate vietăţile ce se târăsc pe pământ şi tot pământul!"

Şi a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său; după chipul lui Dumnezeu l-a făcut; a făcut bărbat şi femeie.   (Geneza, 1, 26-27)

           Ideologia Renașterii poartă numele de Umanism. Umanismul îl pune pe om în centrul Universului ca ființă înzestrată de Dumnezeu cu rațiune (liber albitru). prin urmare omul este responsabil de faptele sale și obține statutul de cetățean.
          Gândirea Renașterii aduce noi concepte despre lume și politică. Niccolo Machiavelli în „Principile” redefinește acțiunea politică prin afirmarea conceptului ca în atingerea unor interese pot fi folosite și mijloace imorale.
          Erasmus de Rotterdam dezvoltă conceptul de „Europa„ văzut ca un spațiu al toleranței și al păcii. 
           Thomas Morus în „Utopia„ și Tommaso Campanella în „Cetatea Soarelui„ propun realizarea unor societăți ideale sau utopice ca soluții la rezolvarea problemelor sociale ale vremii.

Renașterea artistică

           Renașterea artistică a apărut în Italia și a preluat multe din principiile artei greco-romane. Renașterea s-a răspândit din Italia în Europa. Temele operelor de artă sunt preluate din viața cotidiană, având un caracter realist și profan. Artiștii Renașterii prezintă corpul uman și cultivă nudul. 

Arhitectura
Filippo Brunelleschi a ridicat domul catedrale Santa Maria del Fiore.

Sculptură
Donatello, Michelangelo Buonarroti David

Pictură
Michelangelo, Capela Sixtină, Capela sixtina interior
Leonardo da Vinci, Cina cea de taină 
Boticelli, Nașterea Venerei
Pieter Breughel cel Bătrân, Uciderea pruncilor
El Greco, Învierea