duminică, 4 martie 2012

Forme de organizare statală

Competenţe de atins:
2.2. Analizarea instituţiilor, normelor şi procedurilor de guvernare;
2.3. Folosirea strategiilor de negociere şi cooperare civică

A. 1. Legitimitatea cea mai mare este dată de votul direct al electoratului. Este firesc ca persoană aleasă direct să aibă cele mai multe prerogative de conducere în stat. Puterea primului ministru este mult mai mare decât a preşedintelui, astfel că este normal ca primul să fie ales prin vot popular.[...]
     3. Preşedintele trebuie să fie o persoană abilă în relaţiile externe, o personalitate stilată, cu o cultură bogată, cu bun gust şi prestanţă. Votul popular aduce adeseori în prim plan persoane populiste, demagogi şi vedete apărute peste noapte. Alegerea preşedintelui de către Parlament ar mări şansele evitării ascensiunii unor extremişti sau persoane nepotrivite în această poziţie de reprezentant al naţiunii. Iar alegerea primului ministru ar putea creşte discernământul electorilor, confruntarea fiind axată mai mult pe soluţii administrative şi mai puţin pe impresie artistică.[...]
       4. Sistemul propus scade şansele unui conflict între Preşedinţie, Guvern şi Parlament, delimitează mai clar atribuţiile fiecărei instituţii în parte, iar împreună cu măsuri simultane de reformă constituţională oferă condiţiile administrării mai eficiente şi mai puţin birocratice a ţării.[...]
      8. Într-o republică parlamentară dezbaterile din legislativ sunt mult mai serioase, implicarea societăţii civile şi a grupurilor de lobby creşte, astfel că nivelul de democraţie participativă a ţării este mai ridicat.
     9. Sistemul propus permite schimbarea puterii fără organizarea de alegeri, precum şi organizarea de alegeri mai simplu, ori de câte ori este necesar; astfel, este considerat mai puţin rigid şi mai natural, adaptat situaţiilor de moment.
       10. Şansele apariţiei unor tendinţe autocratice din partea preşedintelui, a unei semi-dictaturi personale de tip bielorus, dispar intr-o republică parlamentară, unde acesta poate fi revocat oricând de către legislativ.
                                       http://www.avarvarei.ro/10-argumente-pentru-o-republica-parlamentara/ 

B. Sistemul prezidențial este o formă de guvernare republicană care îi conferă președintelui ca șef al statului puteri decisive în cadrul procesului politic.
    În vreme ce sistemul vest-european rezultat al constituționalismului alocă președintelui o poziție eminamente reprezentativă (dezbrăcarea de putere a monarhilor din trecut), Constituția S.U.A. îi conferă președintelui o putere considerabilă. Președintele S.U.A. este șeful statului, al guvernului, șeful armatei și ministrul de externe. El nu depinde de Parlament (aici nu poate fi vorba de un sistem parlamentar) și nu constituie un guvern în sensul cunoscut al cuvântului, numind în schimb secretari de stat cu statut de consilieri, pe care președintele poate să îi revoce din funcție după bunul său plac.
                                                                                                  http://ro.wikipedia.org

C.   Atât Elgie, cât şi Sartori pornesc în demersul de redefinire a semiprezidenţialimului de la eliminarea menţiunii referitoare la prerogativele prezidenţiale extinse tocmai datorită dificultăţii de a da valori acestui parametru. Definiţia finală a lui Sartori privind semiprezidenţialismul ia în considerare următoarele caracteristici:
1. alegerea preşedintelui prin vot direct sau indirect;
2. împărţirea puterii executive între preşedinte şi prim-ministru în condiţiile în care se îndeplinesc următoarele trei condiţii 
     i. preşedintele este independent de parlament, însă această independenţă este limitată de guvernarea sa indirectă (prin intermediul guvernului); 
     ii. independenţa guvernului faţă de preşedinte este compensată de dependenţa acestuia de parlament; 
    iii. limitarea autonomiei oricărei entităţi executive prin constrângerile instituţionale enunţate mai sus.
                   Raluca Mariana Negulescu, Reflecţii-semiprezidenţialismul în România, Sfera Politicii

Cerinţe:
  1. Analizaţi şi dezbateţi atuurile regimului parlamentar aşa cum rezultă din sursa A.
  2. Comparaţi sistemul parlamentar cu cel prezidenţial folosind informaţiile din sursa B.
  3. Extrageţi  şi comentaţi principalele caracteristici ale modelului semiorezidenţial aşa cum reiese din sursa C.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu