Supplex Libellus (1744)


Carte presupusă a plângerilor clerului şi poporului român unit din Transilvania şi din părţile reîncorporate ei, pentru remedii potrivite şi pentru consolare, adusă în faţa tronului Preasfintei Majestăţii Regale a Ungariei şi Boemiei, în genunchi. […]
            De altminteri, naţiunea noastră după intrarea ei cu Traian în această Daciei, a fost oprimată în diferite feluri de vicisitudinile diferitelor timpuri. […] Chiar principii care au domnit în secolele anterioare, luând în considerare binevoitoare utilitatea naţiunii pentru bunul public şi pentru conservarea şi apărarea patriei, au hotărât să le lărgească un oarecare favor şi să le împărtăşească echitabil, precum Prea Înaltul Principe al Ardealului Acaţiu Barcsai, a dăruit clerului nostru valah pe veci cu imunitate de la plata decimilor, nonelor şi alte asemenea dări şi plăţi.[…]
            Cerem:
1.      Persoanele noastre ecleziastice, fără cercetarea episcopului, să nu fie închise şi anchetate la o pură suspiciune, să nu fie citate la forurile seculare, să nu fie păgubite şi amendate; să nu se amestece nimeni în familiile şi bunurile lor, ci să-i urmărească în forul competent juridic şi să nu fie constrânşi la decime sau alte părţi. De asemenea, bunurile bisericilor să nu fie profanate.
2.      Chiar bisericile noastre să fie considerate ca loc de refugiu sau azil.
3.      Onorariile, taxele şi alte plăţi interzise în diplomele care ne-au fost acordate să nu fie încasate de la preoţii uniţi. […]
4.      Deoarece nu s-a avut grijă de porţia canonică şi de fundusuri interne sau externe[1]pentru bisericile noastre, parohilor noştri să le fie atribuite o porţie canonică, iar pământurile, pe care preoţii le deţin cu drept succesoral, de cumpărare sau de ipotecă, să fie considerate ca pământuri bisericeşti şi să fie imune de plăţi ca şi până acum. […]
6. Chiar naţiunea noastră, să fie declarată drept a patra naţiune receptă în Transilvania şi în părţile alipite ei, printr-o diplomă. La guvern şi la stat să fie admisă, să aibă vot în provincie, să aibă funcţii şi beneficii la fel ca alte recepte, să fie participantă. Decimele şi alte venituri parohiale ale lor să nu fie constrânsă să le presteze unor străini de religia lor, care nu le fac nici un serviciu duhovnicesc, potrivit mult citatului decret leopoldin, astfel ca preotul catolic să dea la catolici. Fii românilor noştri să nu fie orpiţi de a merge la şcoală. […]
8. Articolele, edictele şi alte statute făcute împotriva noastră înainte de unire să fie declarate casate şi abolite.


[1] Loturi de teren în interiorul sau exteriorul localităţilor.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Declaraţia Drepturilor (1689)

Formarea statelor medievale românești

Ideea de Europa (clasa a XI-a)