Punturile naţiunii române transilvane votate în Adunanţa Naţională de Ia Blaj în 15-17 mai (calendar nou), 1848.


I. Naţiunea română, răzimată pe principiul libertăţii, egalităţii si fraternităţii, pretinde independinta sa naţională în respectul politic ca să figureze în numele, sau ca naţiune româna, să-si aibă reprezentanţii săi la dieta tării în proporţiune cu numărul său, să-şi aibă dregătorii săi în toate ramurile administrative, judecătoreşti şi militare în aceeaşi proporţiune, să se servească cu limba sa în toate trebile ce se ating de dânsa, atât în legislăţiune, cât şi în administraţiune. Ea pretinde pe tot anul o adunare naţională generală. La acestea s-au adaos că de aici înainte în lucrările legale ale celorlalte naţiuni transilvane si în limbile lor românii să se numească ROMÂNI, iar nu olăh, walach si bloch.
2.         Naţiunea română pretinde ca biserica română, fără distincţiune de confesiune, să fie şi să rămână liberă, independentă de la oricare altă biserică, egală în drepturi  si foloase cu celelalte biserici ale Transilvaniei. Ea cere restabilirea mitropoliei române si a sinodului general anual după vechiul drept, în care sinod să fie deputaţi bisericeşti si mirenesti. în acelaşi sinod sa se aleagă si episcopii români, liber, prin majoritatea voturilor fără candidatie.
(La aducerea-aminte despre vechiul drept al românilor de a avea mitropolie si sinod generai anual s-a proclamat de popor mitropolia română transilvană în aplaus unanim. Dacă episcopii celorlalte naţiuni si confesiuni vor avea pe veniitoriu scaun în dietă ca reprezentanţi ai bisericii lor si dacă capitalurile lor vor fi reprezentate, naţiunea româna cere aceleaşi drepturi pentru episcopii si capitalurile lor).
3.         Naţiunea română, ajungând la conştiinţa drepturilor individuale, cere fără întârziere desfiinţarea iobăgiei iară nici o despăgubire din partea ţăranilor iobagi atât în comitate, cât şi în districte, scaune si graniţa militară. Ea cere totodată si desfiinţarea dijmelor ca a unui mijloc de contribuire împedecătoriu economiei.
4.         Naţiunea   română  pofteşte   libertatea   industrială   si   comercială   cu ridicarea ţehurilor şi a privilegiurilor şi a tuturor pedecelor şi stavilelor cu ţările convecine de care se ţine desfiinţarea vămilor de graniţă.
5.         Naţiunea româna pofteşte ca dajdea ce s-a pus de la un timp încoace asupra vitelor - care din pricina strâmtorii hotarelor gremiale se ţin si se pasc în ţările vecine cu mari cheltuieli si nespusa greutate si însuşi cu pericolul vieţii -, ca o vederată pedecă a industriei şi a comerciului activ, să se şteargă cu totul, si tractatele care s-au încheiat între înalta Casa austriacă, Poarta otomană şi Principatele   Române   pentru   economia   vitelor   să   se   păzească   cu   toată scumpătatea.
6.         Naţiunea română cere desfiinţarea dijmei, adică a zeciuielei (Zehendt) metalelor create în patria aceasta, care zeciuală e o adevărată pedecă pentru lucrarea minelor. La toţi proprietarii de fodine să li se dea acelaşi drept în privinţa masurei hotarului fodinei.
7.         Naţiunea româna cere libertatea de a vorbi, de ascie, si a tipări fără nici o censură, prin urmare pretinde libertatea tiparului pentru orice publicare de cărţi, de jurnale si de altele, fără sarcina cea grea a cauţiunii, care să nu se ceară nici de Ia jurnalişti, nici de la tipografi.
8.         Naţiunea română cere asigurarea libertăţii personale; nimenea să nu se poată prinde supt vreun pretext politic.  Cu acestea dinpreună cere libertatea adunărilor ca oamenii sa nu cadă la nici un presupus dacă se adună numai ca sa vorbească ţi să se înţeleagă în pace.
9.         Naţiunea româna cere tribunale de juraţi (Jurye) cu publicitate, în care procesele să se facă verbale,
10.       Naţiunea română cere înarmarea poporului sau gardă naţională spre apărarea tarei în lăuntru şi din afară. Miliţia română să-şi aibă ofiţerii săi români.
11.       Naţiunea română cere denumirea unei comisiuni   mixte compusă din români şi alte naţiuni transilvane pentru cercetarea causelor de mezuine ale moşiilor şi pădurilor, de ocuparea pământului comun şi a sesiunilor colonicale si altele câte se ţin de categoria aceasta.
 12, Naţiunea română cere dotarea cierului român întreg din casa statului, întocma cu cierurile celorlalte naţiuni.
13.       Naţiunea română cere înfiinţarea şcoalelor române pe la toate satele si oraşele, a gimnasiilor române, a institutelor militare şi tehnice si a seminarelor preoţeşti, precum si a unei universităţi române dotate din casa statului în proporţiunea  poporului contribuent, în dreptul deplin de a-si alege directorii si profesorii si de a-si sistemisa învăţaturcle după un plan scolastic si cu libertate de a învăţa (docere).
14.       Naţiunea română pretinde purtarea comuna a sarcinilor publice după starea si averea fiecăruia si ştergerea privilegiilor.
15. Naţiunea română pofteşte ca să se facă o Consituţiune noă pentru Transilvania prin o adunare constituentă din naţiunile tarei, care Consitutiune să se întemeieze pe principiile dreptăţii, libertăţii, egalităţii si fraternităţii, să se lucreze codici noă de legi civile, criminale, comerciale s.c.l tot după acelea principii.
16. Naţiune română cere ca conlocuitoarele naţiuni nicidecum să nu ia la dcsbatere causa uniunii Transilvaniei cu Ungaria, până când naţiunea română nu va fi naţiune constituită si organisată cu deliberativ si decisiv, reprezentată în Camera legislativă; iar din contră, dacă dicta Transilvaniei ar voi totuşi a se slobozi la pertractarea aceleiaşi uniuni de noi fără noi, atunci naţiunea română protestează cu solenitate."

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Declaraţia Drepturilor (1689)

Formarea statelor medievale românești

Ideea de Europa (clasa a XI-a)