Războiul de 30 de ani şi diplomaţia europeană

Competenţe de atins:

2.4. Analiza critică a acţiunii personalităţilor şi grupurilor umane in diverse contexte;
5.5. Construirea de sinteze tematice.

A. Richelieu era un politician până în măduva oaselor. El demonstrase în repetate rânduri că putea să reacţioneze cu flexibilitate la pericole noi şi să găsească soluţii pentru a depăşi obstacolele. A fost adesea chinuit de exigenţele poziţiei sale singulare. Nu şi-a neglijat propriile interese financiare - de fapt, rareori îşi încredinţa afacerile personale unui reprezentant al său, în mainiera în care Mazarin o va face cu Colbert. Cu toate acestea, avea propria sa viaţă interioară, sensibilă la artă, pioasă şi meditativă. El putea gândi pe compartimente. Şi mai remarcabil este faptul că a continuat să aibă o gândire creatoare. Mintea sa rămânea deschisă pentru noi idei.
                                                                               Geoffrey Treasure, Richelieu şi Mazarin

B. Odată angajat în război, Richelieu nu se grăbea în nici un caz să încheie pacea - cel puţin nu o pace care să nu-i aducă Franţei avantaje semnificative. Indiferent dacă ceea ce a marcat schimbarea a fost căderea Breisach-ului (1638), victoria răsunătoare a olandezilor şi scufundarea a 32 de vase spaniole la Downs (1639), sau revoltele din Catalonia şi Portugalia, este clar că în 1640 iniţiativa aparţinea Franţei. Astfel s-au născut noi întrebări. Era Richelieu indiferent la suferinţa poporului francez, demonstrată de revoltele populare? sau era perfect conştient de costurile umane şi materiale ale continuării războiului, dar convins că războiul era la fel de necesar pe cât de just?
                                                                                 Geoffrey Treasure, Richelieu şi Mazarin

C.Că trebuie să existe o pace creştină şi universală, perpetuă şi adevărată, cu sinceră amiciţie, între Sfânta Maiestate Imperială şi între Împărat şi supuşii săi creştini şi, de asemenea, între fiecare dintre Aliaţi şi sprijinitorii Majestăţii Sale, a Casei de Austria şi Moştenitorii săi, şi Succesorii Săi, dar mai ales între Electori, Prinţi, şi statele Imperiale pe de o parte şi fiecare dintre Aliaţi cu Moştenitorii şi Succesorii lor pe de altă parte, mai ales între Serena Regină a Regatului Suediei şi electorii respectivi, Prinţi şi statele Imperiului pe de altă parte.
                                                                                    Tratatul de Pace de la Westfalia 

Cerinţe: 
  1. Desprindeţi o patru caracteristici ale lui Richelieu aşa cum reies din textul A şi realizaţi o comparaţie cu un alt personaj istoric cunoscut.
  2. Analizaţi comportamentul Franţei şi al lui Richelieu în timpul războiului folosind informaţiile din textul B
  3. Interpretaţi fragmentul din Pacea de la Westfalia prin prisma noilor principii de politică diplomatică pe baza textului C.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Declaraţia Drepturilor (1689)

Formarea statelor medievale românești

Ideea de Europa (clasa a XI-a)