Treceți la conținutul principal

Postări

Anul 1821

         A. Probabil ca răspuns la aceste temeri ale boierilor, următoarea proclamație a lui Vladimirescu și-a deplasat accentul de la problemele sociale la cele naționale. El a formulat următoarele revendicări: interzicerea dreptului domnitorilor fanarioți de a aduce numeroși greci în țară, naționalizarea mănăstirilor închinate Locurilor Sfinte aflate sub controlul clerului grec, eliminarea taxelor introduse de domnitorul Alexandru Șuțu, revenirea la statutul financiar al lui Ioan Caragea, desființarea vămilor interne, încetarea vânzării de funcții publice și de ranguri boierești, desființarea poslușnicilor, reducerea numărului de scutelnici, crearea unei armate de 4.000 de panduri, reducerea numărului de judecători și a cheltuielilor judiciare, abolirea Codului juridic al lui Caragea și revenirea la codul introdus de Alexandru Ipsilanti în 1780.     După ce a trecut Oltul la începutul lunii martie, Vladimirescu a străbătut Muntenia, iar la 21 martie ...
Postări recente

Holocaustul din Transnistria

      „O inspecție în lagărul de la Domanovca a găsit cadavre neîngropate care erau mâncate de câini, în vreme ce evreii bolnavi sau muribunzi priveau acest spectacol. Polițiștii ucraineni, care au fost găsiți împușcând evrei în grupuri de câteva zeci, au declarat că acționau la ordin, dar nu au putut aduce nicio dovadă în acest sens. Foametea, bolile și expunerea au ucis zeci de mii de evrei în ghetouri; doar în ghetourile din Obodovca și Berșad, 5.000 de evrei au murit din cauza bolilor. Medicii militari au vizitat ghetourile, curioși să observe efectele bolilor epidemice. Jandarmii români, polițiștii ucraineni și trupele SS au împușcat aproape 100.000 de evrei. Apatia militarilor și civililor români a permis ca alte zeci de mii de evrei să moară din lipsă de hrană, de adăpost și de medicamente. Prima iarnă a Războiului sfânt al României  a fost cea mai letală pentru evreii din Transnistria. Grant T. Harward, Războiul Sfânt al României

Evreii din Odessa

Competențe urmărite: 2.4. Analiza critică a consecințelor stereotipurilor, prejudecăților, rasismului, antisemitismului și a altor forme de discriminare             Trupele sovietice au stabilit un cap de pod solid la Feodosia pe 27 decembrie, accelerând planurile regimului Antonescu de a-i deporta pe evreii rămași în Odesa în lagărele de la Bug. Cu zece zile mai devreme, guvernatorul Transnistriei, Gheorghe Alexianu, îi spusese lui Antonescu că voia să păstreze 10.000 de evrei ca muncitori, deși nu avea mijloacele de a-i hrăni, dar nu știa ce să facă cu ceilalți. Antonescu i-a ordonat să scape de evrei în orice mod cu putință, sugerându-i chiar să-i închidă în catacombele de sub Odesa sau să-i arunce în mare. „Dar scoate-i din Odesa. Nu vreau să știu. Pot să moară o sută, o mie, să moară toți, dar nu vreau să moară niciun singur funcționar român.” Alexianu a decis să-i deporteze în masă, iar nu să-i execute în masă, dar a fost nevoie de săptămâni într...

Situația comunităților evreiești până la 1866

 Competențe urmărite: 2.3. Demonstrarea unui comportament care valorizează interculturalitatea ca trăsătură a comunității locale             „Cel mai odios mit era cel al omorului ritual, acuzația că evreii foloseau sânge de copil creștin în scopuri rituale, cum ar fi pregătirea azimei (matzah) de Pesah. După înregistrarea primului caz, în Anglia, în 1144, acuzația s-a răspândit rapid în Europa catolică, dar a rămas, vreme de secole, rar întâlnită în Europa de Est ortodoxă. Primul incident din Valahia și Moldova legat de omorul ritual s-a înregistrat la Târgu Neamț în 1710 și a avut ca rezultat linșarea a cinci evrei și arestarea altor douăzeci și doi. Acuzații similare s-au înmulțit pe măsură ce a crescut imigrația evreilor în regiune. doar la piatra Neamț, cinci evrei au fost anchetați pentru omor ritualic între 1803 și 1847. Regulamentele Organice au deschis Principatele pentru comerț și i-au atras pe negustorii evrei, cei mai mulți stabilindu-...

Evreii din România între 1866 și 1918

 Competențe vizate: Exprimarea opiniilor referitoare la impactul evenimentelor/proceselor/fenomenelor istorice asupra societății, prin prisma multiperspectivității și a diversității culturale Interpretați textul de mai jos A. „Chestiunea evreiască” ia naștere în timpul dezbaterilor furtunoase din Adunarea Constituantă din vara anului 1866, când se adoptă articolul 7, ce prevede că numai străinii de rituri creștine pot dobândi împământenirea. Articolul va deveni o ipotecă politică și socială grea pentru clasa politică timp de decenii. Evreul întruchipează străinul prin excelență, care prin prezența sa perturbă omogenitatea națională pe care foștii pașoptiști vor cu orice preț să o atingă. Acuzația aruncată evreilor, că reprezintă o primejdie pentru naționalitatea românilor din cauza numărului lor mare și din cauza neasimilării (pentru că sunt prea diferiți), este repetată în mod constant. Naționalismul și xenofobia nu sunt, așadar, deloc străine stării de spirit din acești ani. Ele...

Renașterea artistică

          „Se știe că năzuința către o viață frumoasă este semnalmentul cel mai caracteristic al Renașterii. Aici vedem cea mai deplină armonie între satisfacerea setei de frumos în opera de artă și în viața însăși, aici arta servește viața și viața servește arta ca niciodată înainte. Dar hotarul dintre Evul Mediu și Renaștere este trasat și în această privință cu prea mare precizie. Dorința pătimașă de a îmbrăca viața în frumos, rafinamentul artei de a trăi, expresia variată a unui ideal de viață, toate acestea sunt cu mult mai vechi decât quattrocentuo -ul italian. Motivele înfrumusețării vieții înseși, pe care le adoptă florentinii, nu sunt altceva decât vechile forme medievale: Lorenzo de Medici proslăvește încă, la fel de bine ca și Carol Temerarul, vechiul ideal cavaleresc ca fiind forma nobilă a vieții; își vede chiar în ducele burgund, în anumite privințe, modelul, în ciuda fastului lui barbar. Italia a descoperit noi orizonturi de frumusețe a vieți...

Monarhia egipteană

  Perioadă istorică Spațiu istoric/geografic Timp Lideri Trăsături Pătrunderea triburilor semito hamite a dus la formarea poporului egiptean Peninsula Sinai Egiptul de Jos Egiptul de Sus     Are loc o stratificare social, Egiptul fiind organizat în 42 de nome (provincii) Unificarea statului egiptean Unificarea Egiptului de Sus cu Egiptul de Jos Mileniul IV Î.Hr Faraonul Menes Capitala statului e fost stabilită la Menfis Regatul Vechi Se formează administrația egipteană. Vizirul conduce aparatul administrativ format de nomahi (conducătorii provinciilor) și scribi . Dinastiile III-IV Faraonul Djoser (dinastia a III-a) Faraonii Keops, Kephren, Mikerinos Are loc o centralizare politică a statului; Faraonul Djoser construiește prima piramidă în trepte; Fa...