Treceți la conținutul principal

Google şi şcoala

   Ca şi orice optimist am dorit să încerc folosirea sistemului de promovare de reclame pe site propus de cei de la Google. Nu intenţionam să fac o mulţi bani, site-ul fiind conceput pentru ajutorul elevilor, fie că sunt ai mei sau ai altor profesori de istorie, sau pentru cei care mai sunt astăzi împătimiţi de o ştiinţă ce este trimisă tot mai mult spre periferia societăţii. Doream să promovez prin diferite reclame instituţii de cultură, diferite publicaţii ce au legătură cu istoria sau orice material ce ar fi deschis puţinilor pasionaţi  accesul la alte perspective: colecţii de documente on-line, biblioteci on-line, colecţii de titluri de opere istorie ş.a.m.d..
  Dar orice dorinţă de a promova şi alteceva pare să nu intereseze. Mai mult, verificând ce semnifică încălcarea condiţiilor de conţinut pentru cei de la Google, am observat că aceştia fac confuzie între materiale şi lucrări, referare sau lucrări de disertaţie pentru elevi cu fişe de lucru sau documente istorice ce sunt publicate pe blog. Nu este surprinzător pentru mine acest mod de a trata un conţinut atât timp cât cei de la Google au învăţat numai matematică şi informatică şi au cam chiulit de la celelalte materii. Încălcarea dreptului de autor nu poate fi invocată deoarece textele preluate sunt folosite ca citat, menţionându-se sursa lor. Mai mult, aceste materiale folosite în domeniul educaţiei cu citarea lor, a autorilor şi implicit respectarea dreptului de autor reprezintă normele ştiinţifice necesare preîntâpinării plagiatului conform normelor academice existente. 
  Oricum, comportamentul acestei companii arată tot mai mult că promovarea de produse respectând drepturile de autor, respectarea regulilor specifice plagiatului nu contează în faţa obtuzităţii unor funcţionari, simpli chiar. 
   

Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Declaraţia Drepturilor (1689)

      "Având în vedere faptul că abdicarea fostului [rege] Iacob al II-lea a lăsattronu8l vacant, Alteţa Sa, prințul de Orania (care cu voia Atotputernicului Dumnezeu a devenit unealta glorioasă a eliberării acestui Regat de papism şi de puterea arbitrară), la sfatul lorzilor ecleziastici şi mireni şi al mai multor persoane notabile ale Comunelor, a adresat scrisori lorzilor ecleziastici şi  mireni protestanţi, şi alte scrisori diferitelor comitate, orașe, universități, burguri şi celor cinci porturi, pentru ca să aleagă persoane vrednice să le reprezinte în parlamentul ce avea să se adune şi să reşeadă la Westminster, în a 22-a zi a lunii ianuarie 1689, în scopul de a se consfătui cu privire la mijloacele prin care religia, legile şi libertățile să nu mai cadă în primejdia de a fi răsturnate. În baza ziselor scrisori, alegerile s-au făcut.       În aceste împrejurimi, sus-zişii lorzi [...] şi Comunele, întrunite astăzi în virtutea scrisorilor şi a ...
Un comentariu
Citiți mai multe

Supplex Libellus (1744)

Carte presupusă a plângerilor clerului şi poporului român unit din Transilvania şi din părţile reîncorporate ei, pentru remedii potrivite şi pentru consolare, adusă în faţa tronului Preasfintei Majestăţii Regale a Ungariei şi Boemiei, în genunchi. […]             De altminteri, naţiunea noastră după intrarea ei cu Traian în această Daciei, a fost oprimată în diferite feluri de vicisitudinile diferitelor timpuri. […] Chiar principii care au domnit în secolele anterioare, luând în considerare binevoitoare utilitatea naţiunii pentru bunul public şi pentru conservarea şi apărarea patriei, au hotărât să le lărgească un oarecare favor şi să le împărtăşească echitabil, precum Prea Înaltul Principe al Ardealului Acaţiu Barcsai, a dăruit clerului nostru valah pe veci cu imunitate de la plata decimilor, nonelor şi alte asemenea dări şi plăţi.[…]             Cerem: 1.  ...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Califatul arab. Ideea de Cruciadă. Imperiul Otoman

Califatul arab           Califatul arab a luat naștere după moartea lui Mahomed, cel care i-a unit pe  arabi prin intermediul islamului. La moartea lui Mahomed s-a pus problema succesiunii în statul arab. Cum Mohamed a avut o singură fiică Fatima, și conform dreptului musulman femeile nu aveau dreptul de moștenire, s-a declanșat o dispută în acest sens. Șiiții au fost fideli principiului conducerii statului  de către descendenții lui Mahomed. Suniții (Sunna=tradiție) susțin aplicarea principiului electiv a conducerii califatului .  în urma acestei dispute s-au impus suniții, Abu Bakr,  socrul Profetului a preluat conducerea statului arab devenind Calif (locțiitor al profetului). statul arab a cunoscut o dezvoltare rapidă. Arabii au cucerit Peninsula arabă, Siria, Palestina, Persia (Mesopotamia), Egiptul, Africa de Nord (Magreb) și Spania (harta aic i).   În secolul al VIII-lea, arabii au cucerit Sp...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe