Economia rurală în România contemporană

Competenţe de atins:
1.3. Compararea unor opinii şi argumente diferite referitoare la o temă de istorie;
2.1.Cunoaşterea şi asumarea valorilor cetăţeniei democratice 

A. Ţărănimea a fost împroprietărită numai cu pământ, fără inventar tehnic sau vite. Majoritatea gospodăriilor ţărăneşti vor fi nevoite să facă împrumuturi cu dobânzi mari, fapt ce se va răsfrânge negativ asupra situaţiei lor câţiva ani mai târziu, în mod deosebit în perioada crizei economice din 1929-1933. Atât dipoziţiile legilor cât, mai ales, manifestarea unor abuzuri în aplicarea lor, au permis menţinerea unor proprietăţi de sute şi chiar mii de hectare.

                                                                                       Ion Agrigoroaiei, România interbelică

B. Criza economică a lovit în mod deosebit agricultura României. potrivit datelor recensământului din 1930, cea mai mare parte a gospodărilor ţărăneşti ducea o acută lipsă de apământ; astfel, 70.000 de gospodării erau complet lipsite de pământ, iar cele 2,4 milioane de gospodorii cu suprafeţe între 1 şi 5 hectare posedau în total 2% din suprafaţa agricolă a ţării, din care peste 32% revenea la numai 25.000 de gospodării mari. Scăderea vertiginoasă a preţurilor produselor agricole a determinat diminuarea valorii producţiei agricole a ţării de la  109 miliarde lei în 1929 la 48,6 miliarde lei în 1933. Concomitent, nivelul producţiei agricole a sporit, ceea ce a permis statului, pentru a contrabalansa importurile şi pentru a-şi procura devizele necesare, să forţeze exportul de cereale.

                                                   Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, Istoria românilor în secolul XX

C. În esenţă, colectivizarea a echivalat cu expropierea ţăranilor de pământ şi inventarul agricol şi proletarizarea ţărănimii. Este ceea ce a urmărit elita politică în raporturile ei cu ţărănimea încă din 1948. Ce a încetinit realizarea acestui scop au fost rezistenţa ţărănimii şi necesităţile aprovizionării industriei şi oraşelor cu produse agricole. (...) Ţărănimea a fost supusă unei presiuni continue, cu toate mijloacele de care a dispus elita politică.

                             Stelian Tănase, Elite şi societate. Guvernarea Gheorghe Gheorghiu-Dej 1948-1965

Cerinţe:

1. Analizaţi folosind informaţiile din sursa A modul în care s-a realizat reforma agrară.
2. Interpretaţi folosind informaţiile din sursa B structura economiei rurale din perioada interbelică.
3. Prezentaţi un punct de vedere referitor la scopurile şi modalităţile impunerii colectivizării aducând două argumente din sursa C.