România interbelică. Anul 1938

Competenţe de atins:

2.2 Alcătuirea planului unei investigaţii, a unui proiect personal sau de grup utilizând resurse diverse; 4.2 Aprecierea valorilor trecutului prin raportarea la actualitate

A.   Marea criză economică dintre 1929 şi 1933, cu efecte ample şi zguduitoare asupra întregii lumi capitaliste, a cuprins bineînţeles şi România, în cazul căreia intensitatea şi consecinţele au fost deosebite. Determinată de o serie de factori interni şi externi, caracterul predominant agrar al economiei naţionale, împletirea crizei agrare cu cea industrială, nivelul de trai al maselor populare, datoriile ţărănimii, dominaţia capitalurilor străine, accentuarea datoriei publice externe prin contractarea mai multor împrumuturi, comerţul externe specific al ţării, caracterizat prin vânzarea unor produse ieftine - petrol, cereale, unele materii prime, în schimbul importului de produse industrializate scumpe), agravarea crizei economice în România s-a concretizat în scăderi masive ale preţurilor şi producţiei, falimente industriale, bancare şi comerciale de proporţii, concedieri pe scară largă, degradarea agriculturii etc.

                                                           Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, Istoria românilor în secolul XX

B.     Astfel, între 1929 şi 1932 nivelul general al producţiei industriale s-a diminuat cu 57,7%, iar valoarea producţiei industriale a regresat cu 48,8%. Într-o serie de sectoare ale industriei prelucrătoare producţia a regresat cu aproximativ un deceniu, la fontă cu 11 ani, la cărbune cu 13 ani şi la ciment cu nouă ani. În mod cu totul contradictoriu faţă de scăderea catastrofală a prteţurilor produselor petroliere exportate (cu 75%), producţia de ţiţei a înregistrat un salt deosebit în anii crizei - de la 4,8 milioane tone în 1929 la 7,3 milioane tone în 1933. Această situaţie rezulta direct din dominanţa trusturilor internaţionale în industria de petrol din România, unde extinderea poziţiilor lor a fost iarăşi înlesnită cu începere din martie 1929, odată cu abrogarea legii minelor din 1924 şi instituirea unui regim miner deschis capitalurilor străine.

                                                           Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, Istoria românilor în secolul XX

C.       Toamna trecută, într-un vagon în trecere prin Polonia, se vorbea despre România ca "Ţara lui bacşiş-bacşiş". Expresia, cât ar fi fost ea de umilitoare, nu mi s-a părut prea aspră. Acela care o folosise era bine informat, din presa poloneză şi germană. Ar fi putut vorbi mai categoric, mai umilitor - căci numele miniştrilor şi a panamalelor pe care le cunoştea erau dincolo de orice apărare. Ceea ce se şopteşte la noi în ţară, prin cafenele sau prin redacţii - e scris cu litere groase şi cu multe semne de exclamare în presa străină. Suntem, în cel mai bun caz, "ţara lui bacşiş-bacşiş". Nu ne respectă nimeni, şi onururile care ni se fac reprezintă interesele ţărilor străine în România, iar nu recunoaşterea meritelor noastre...

                                                                      Mircea Eliade, Roumain, Rumenian, Rumane, Rumeno

D. Aşa mergem din veac în veac, ca drumeţul în calea lupilor: ce nu întrebuinţează acela a cărui carne se sfâşie! A aprins focurile mari care opresc o clipă fiarele, dar lumina lor se isprăveşte şi se stinge, şi lăcomia e neistovit de nerăbdătoare: poate, părinte înnebunit, li-a aruncat din căruţă şi ce era mai scump. A tras cu puşca şi a dat cu parul. Dar lupii erau mulţi şi sângele lui a înroşit zăpada. S-ar fi luptat cu un singur duşman, cât de tare, dar el era prins din toate părţile.

   Şi pe urmă, când s-a văzut ce mai rămăsese din trupul lui, s-au găsit şi minţi uşoare care, fără să-i fi putut urmări toate fazele tragediei, atunci când drumul era acuma plin de oamnei, că jertfa acelei pofte de sânge era un laş.

                                                                                     Nicolae Iorga, Drumeţ în calea lupilor

Cerinţe:

1. Investigaţi cauzele declanşării marii crize economice din România pornind de la sursa  A.
2. Interpretaţi efectele crizei economice asupra statului români folosind informaţiile din sursa B.
3. Stabiliţi planul unei investigaţii asupra societîţii româneşti interbelice pornind de la sursele A şi B.
4. Stabiliţi şi analizaţi modul în care erau văzuţi românii în perioada interbelică de către străini folosind informţaiile din sursa C.
5. Apreciaţi valorile naţionale descrise în sursa D. Sunt ele actuale?