Imperiul Bizantin

Competenţe de atins:

2.2. Extragerea informaţiei esenţiale dintr-un mesaj;

5.5. Construirea de sinteze tematice

A. [Asediul musulmanilor asuprea Constantinopolului]  are loc la câteva luni după urcarea unui mare prinţ pe tronul Bizanţului, Leon Isaurianul (25 martie 717). După ce străbătuse Helespontul, Maslama, care comanda armata musulmană, debarcă, pe 15 august, la porţile oraşului, unde se instalează. La 1 septembrie, se uneşte cu flota de 1800 de vase. Un an întreg, până în august 718, arabii atacă fără încetare. În cele din urmă, chemat de fratele său vitreg, califul Sulaiman, Maslama este nevoit să se retragă. Se spune că pierderile au fost impresionante, de ordinul a 50.000 de morţi. Dar şi mai impresionantă a fost victoria Bizanţului. Aşa cum cinsprezece ani mai târziu, la Poitiers, Carol Martel va salva reştinătatea, Isaurianul, în 718, a salvat-o prima dată. Dacă marea capitală ar fi fost cucerită, cine ar fi putut împiedica islamul să subjuge Balcanii şi Europa Centrală, încă păgâne şi în plină anarhie?

                                             Jean-Paul Roux, Istoria războiului dintre islam şi creştinătate (622-2007) 

B. Constantinopoulul era o capitala admirabilă. Era plin de biserici, dintre care cea mai vestită era Sfânta Sofia, Biserica cea Mare, cum era numită de obicei, şi care era aşa de frumoasă încât, după cuvântul unui scriitor bizantin, "când ai vorbit despre ea nu mai poţi vorbi despre nimic altceva". Era plină de mănăstiri ilustre, dintre care multe erau centre de cultură intelectuală sau artistică, poseda o mulţime de relicve preţioase, mai numeroase decât se găseau în întreaga latinitate. Desigur, era un oraş oriental. În unele cartiere mai sărace se vedeau străzi strâmte, acoperite cu bolţi, pline de noroi, în care trecători şi căruţe se împotmoleau adesea, fără lumină în timpul nopţii şi unde locuia o populaţie mizeră, în care erau tot atâţia hoţi, câţi săraci. Dar, alături de acestea se aflau bulevarde largi, mărginite de palate şi grădini, de monumente publice şi case luxoase.

                                                                                                         Charles Diehl, Figuri bizantine

C. Cu Vasile al II-lea (976-1025), Imperiul Bizantin ajunge la cea mai mare extindere de la apariţia islamului şi recucereşte cel puţin o parte din puterea lui de altădată. Ca toţi predecesorii săi basilei, Vasile trebuie să-şi înceapă domnia înfruntând problemele europene, în situaţia în care vechilor inamici bulgari li se adaugă cei nou veniţi, ruşii. Cu aceştia din urmă îi reuşeşte o lovitură de maestru ale cărei consecinţe s-au dovedit extraordinare. O mărită pe sora lui, Ana, cu suveranul încă păgân al ruşilor, Vladimir (989), în schimbul promisiunii acestuia, dacă putem îndrăzni să o numim astfel, că se va converti la creştinism. Cine ar fi putut să creadă, că cinci sute de ani mai târziu, după dispariţia Imperiului Bizantin, ruşii vor deveni, în Orient, campionii creştinătăţii împotriva islamului?

                                           Jean-Paul Roux, Istoria războiului dintre islam şi creştinătate (622-2007) 

Cerinţe:

1. Prezentaţi contextul încercării de a cuceri Constantinopolul pe baza informaţiilor din sursa A.
2. Analizaţi consecinţele victoriei Bizanţului conform documentului A.
3. Ilustraţi principalele trasături ale Costntinopopului aşa cum rezultă din documentul B.
4. Identificaţi o madalitate diplomatică prin care Imperiul Bizantin rezolva conflictele sale conform sursei C. 
5. Exprimaţi-vă un punct de vedere asupra impactului civilizaţiei bizantine asupra dezvoltării civilizaţiei europene aducând drept argumente trei informaţii din documentele prezentate.