Treceți la conținutul principal

Convenția de armistițiu


A. Prin articolele 10, 11 și 12, României i-au fost impuse grele sarcini economico-financiare: întreținerea trupelor sovietice din țară, despăgubiri de război, restituirea bunurilor aduse din URSS. Importante consecințe economice aveau și alte prrvederi: art. 1 (participarea la campania militară pe frontul de vest), art. 2 (măsuri pentru dezarmarea și internarea forțelor armate ale Germaniei și Ungariei, precum și internarea cetățenilor acestor state aflați e teritoriul românesc), art. 3( reglementări în domeniul transporturilor), art. 5 (cheltuieli pentru întreținerea și repatrierea prizonierilor de război, persoanelor strămutate și "refugiate" din Basarabia), art. 7 (remiterea ca trofee a materialelor de război aparținând Germaniei și sateliților săi), art. 8 (imobilizarea și controlul bunurilor din România ce aparțineau Germaniei și Ungariei). Ca și alte prevederi cu consecințe exonomice din Convenția de Armistițiu (art. 3,5, 7, 8, 10, 11), articolul 12, prin formularea sa clasică, avea să dea naștere la interpretări abuzive și arbitrare, ceea ce avea să ducă la sporirea cheltuielilor pentru aplicarea sa. Pe timpul "negocierilor" purtate la Moscova, experții români au intuit consecințele unui asemenea mod de redactare, dar eforturile lor pentru a obține precizarea conținutului unor articole a rămas fără rezultat și, după cum relata Ion Christu, delegația română ajunsese la convingerea că unele texte neprecise trebuiau lăsate în forma relativ vagă sub care erau prezentate de sovietici, fiindcă orice încercare de a preciza se transforma într-o redactare cu totul nefavorabilă României.
. Irimia, Efortul economic al României pentru aplicarea articolului 12 din Convenția de armistițiu cu Națiunile Unite din 12 septembrie 1944

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Declaraţia Drepturilor (1689)

      "Având în vedere faptul că abdicarea fostului [rege] Iacob al II-lea a lăsattronu8l vacant, Alteţa Sa, prințul de Orania (care cu voia Atotputernicului Dumnezeu a devenit unealta glorioasă a eliberării acestui Regat de papism şi de puterea arbitrară), la sfatul lorzilor ecleziastici şi mireni şi al mai multor persoane notabile ale Comunelor, a adresat scrisori lorzilor ecleziastici şi  mireni protestanţi, şi alte scrisori diferitelor comitate, orașe, universități, burguri şi celor cinci porturi, pentru ca să aleagă persoane vrednice să le reprezinte în parlamentul ce avea să se adune şi să reşeadă la Westminster, în a 22-a zi a lunii ianuarie 1689, în scopul de a se consfătui cu privire la mijloacele prin care religia, legile şi libertățile să nu mai cadă în primejdia de a fi răsturnate. În baza ziselor scrisori, alegerile s-au făcut.       În aceste împrejurimi, sus-zişii lorzi [...] şi Comunele, întrunite astăzi în virtutea scrisorilor şi a ...

Califatul arab. Ideea de Cruciadă. Imperiul Otoman

Califatul arab           Califatul arab a luat naștere după moartea lui Mahomed, cel care i-a unit pe  arabi prin intermediul islamului. La moartea lui Mahomed s-a pus problema succesiunii în statul arab. Cum Mohamed a avut o singură fiică Fatima, și conform dreptului musulman femeile nu aveau dreptul de moștenire, s-a declanșat o dispută în acest sens. Șiiții au fost fideli principiului conducerii statului  de către descendenții lui Mahomed. Suniții (Sunna=tradiție) susțin aplicarea principiului electiv a conducerii califatului .  în urma acestei dispute s-au impus suniții, Abu Bakr,  socrul Profetului a preluat conducerea statului arab devenind Calif (locțiitor al profetului). statul arab a cunoscut o dezvoltare rapidă. Arabii au cucerit Peninsula arabă, Siria, Palestina, Persia (Mesopotamia), Egiptul, Africa de Nord (Magreb) și Spania (harta aic i).   În secolul al VIII-lea, arabii au cucerit Sp...

Ideea de Europa (clasa a XI-a)

A.            Europa nu există ca un concept politic. Acea parte a lumii care poartă numele de Europa cuprinde un adevărat haos de popoare şi de state, o mulţime de conflicte internaţionale; ea este creuzetul războaielor viitoare. Problema europeană: ura reciprocă dintre europeni inflamează atmosfera internaţională şi stârneşte nelinişte chiar şi celor mai pacifiste ţări ale lumii. Iată de ce problema europeană nu este una locală, ci o problemă internaţională. Atâta vreme cât nu-şi va găsi rezolvarea, nu se poate visa la o dezvoltare paşnică a omenirii. Problma europeană are, pentru toată lumea de astăzi, aproape aceiaşi semnificaţie pe care o avea pentru Europa chestiunea Balcanilor, cu un secol în urmă: este o sursă permanentă de insecuritate şi tulburări. Problema europeană nu va fi rezolvată decât printr-o uniune a popoarelor Europei"                ...