România în spatele Cortinei de Fier

Competenţe vizate:
1.1. Formularea, în scris şi oral, a unor opinii referitoare la o temă de istorie

A. Dată fiind diversitatea condiţiilor de construcţie socialistă nu există şi nu pot exista tipare sau reţete unice, nimeni nu poate hotărî ce este just şi ce nu pentru alte ţări sau partide. Elaborarea, alegerea sau schimbarea formelor şi metodelor construcţiei socialiste constituie un atribut al fiecărui partid marxist-leninist, un drept suveran al fiecărui stat socialist. [...] 

     Este dreptul exclusiv al fiecărui partid de a-şi elabora, de sine stătător, linia politică, obiectivele concrete, căile şi metodele atingerii acestora, aplicând creator adevărurile generale ale marxism-leninismului şi concluziile pe care le desprinde din studierea atentă a experienţei celorlalte partide comuniste şi muncitoreşti.

  Nu există şi nu poate exista un partid „părinte” şi un „partid-fiu”, partide „superioare” şi partide „subordonate”, dar există marea familie a partidelor comuniste şi muncitoreşti egale în drepturi; niciun partid nu are şi nu poate avea un loc privilegiat, nu poate impune altor partide linia şi părerile sale. Fiecare partid îşi aduce contribuţia la dezvoltarea tezaurului comun al învăţăturii marxist-leniniste, la îmbogăţirea formelor şi metodelor practice ale luptei revoluţionare pentru cucerirea puterii şi construirea societăţii socialiste. 

                                                                                                         Declaraţia din aprilie 1964

A.  România a avut trei tentative de depășire a decalajelor economice în raport cu Europa Occidentală: prima  la sfârșitul secolului al XIX-lea, a doua a fost strategia prin noi înșine, avansată și aplicată de Partidul Național Liberal, iar a treia, programul de modernizare economică și industrializare al P.C.R.. Toate cele trei tentative de a prinde din urmă din punct de vedere economic Occidentul au fost sortite eșecului din cauza unor erori structurale în conceperea și aplicarea strategiilor de dezvoltare de către responsabilii politici români. Singurele perioade de convergență în raport cu economiile dezvoltate din Europa s-au înregistrat între anii 1950-1970 și între 2000-2008. Crizele izbucnite în perioadele de convergență, a precizat Bogdan Murgescu, au acutizat decalajele economice cu care se confruntă România. Strategiile de dezvoltare și modernizare economică pe termen lung și modernizarea instituțională a statului, reprezintă o soluție fiabilă pentru reducerea decalajelor economice.

                                      George Vişan, Acumularea decalajelor economice: divergenţe şi convergenţe

Cerinţe:

1. Interpretaţi destalinizarea românescă pornid de la sursa A. Şi-a atins aceasta scopurile? Care au fost justificările desfăşurării sale?
2. Concluzionaţi, pornind de la sursa B, modul în care s-a raportat România la Europa.