Treceți la conținutul principal

Regimuri şi idei politice

Competenţe de atins:
2.2. Analizarea instituţiilor, normelor şi procedurilor de guvernare;
1.3. Compararea unor opinii şi argumente diferite referitoare la o temă de istorie

A. Chiar dacă nu au puterea politică, monarhiile Europei reprezintă o forță de netăgăduit. 
    Unele familii regale au o considerabilă influentă politică, altele sunt identificate cu însăși identitatea națională, altele au rol pur ceremonial, în vreme ce o alta categorie sta "în umbra", ocupându-se cu diverse afaceri private.    
      Indiferent ce traseu ar alege, monarhiile nu pot fi trecute cu vederea: pentru că au "succes" la electorat, în multe ţări politicienii doresc să limiteze prin lege rolul lor.
    Monarhiile au însă un atu pe care puțini politicieni îl posedă cu adevărat, și care le-a asigurat supraviețuirea de-a lungul secolelor: se schimbă.
   Chiar dacă schimbarea nu ţine întotdeauna pasul cu vremurile, măcar monarhiile se modernizează - spre deosebire de unii politicieni, care nu sesizează ca doar schimbarea profundă, asumată, și nu cea cameleonică, "după cum bate vântul", reprezinta cheia succesului.
    În ultimii ani, mai multe monarhii (Norvegia, Belgia, Suedia și Danemarca) au luat măsuri pentru a permite și fiicelor monarhilor să acceadă la tron, în termeni egali cu fiii.
   Altele au luat măsuri în ceea ce priveşte "apropierea de popor", devenind mai vizibile și mai preocupate de domeniul social, poziționându-se drept element de echilibru și păstrători ai valorilor morale ale nației.
                                                                              Monarhiile Europei - încotro? , Ziare.com


Cerinţe:

  1. Cât de modernă vi se pare guvernarea moharhică?


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Declaraţia Drepturilor (1689)

      "Având în vedere faptul că abdicarea fostului [rege] Iacob al II-lea a lăsattronu8l vacant, Alteţa Sa, prințul de Orania (care cu voia Atotputernicului Dumnezeu a devenit unealta glorioasă a eliberării acestui Regat de papism şi de puterea arbitrară), la sfatul lorzilor ecleziastici şi mireni şi al mai multor persoane notabile ale Comunelor, a adresat scrisori lorzilor ecleziastici şi  mireni protestanţi, şi alte scrisori diferitelor comitate, orașe, universități, burguri şi celor cinci porturi, pentru ca să aleagă persoane vrednice să le reprezinte în parlamentul ce avea să se adune şi să reşeadă la Westminster, în a 22-a zi a lunii ianuarie 1689, în scopul de a se consfătui cu privire la mijloacele prin care religia, legile şi libertățile să nu mai cadă în primejdia de a fi răsturnate. În baza ziselor scrisori, alegerile s-au făcut.       În aceste împrejurimi, sus-zişii lorzi [...] şi Comunele, întrunite astăzi în virtutea scrisorilor şi a ...

Califatul arab. Ideea de Cruciadă. Imperiul Otoman

Califatul arab           Califatul arab a luat naștere după moartea lui Mahomed, cel care i-a unit pe  arabi prin intermediul islamului. La moartea lui Mahomed s-a pus problema succesiunii în statul arab. Cum Mohamed a avut o singură fiică Fatima, și conform dreptului musulman femeile nu aveau dreptul de moștenire, s-a declanșat o dispută în acest sens. Șiiții au fost fideli principiului conducerii statului  de către descendenții lui Mahomed. Suniții (Sunna=tradiție) susțin aplicarea principiului electiv a conducerii califatului .  în urma acestei dispute s-au impus suniții, Abu Bakr,  socrul Profetului a preluat conducerea statului arab devenind Calif (locțiitor al profetului). statul arab a cunoscut o dezvoltare rapidă. Arabii au cucerit Peninsula arabă, Siria, Palestina, Persia (Mesopotamia), Egiptul, Africa de Nord (Magreb) și Spania (harta aic i).   În secolul al VIII-lea, arabii au cucerit Sp...

Ideea de Europa (clasa a XI-a)

A.            Europa nu există ca un concept politic. Acea parte a lumii care poartă numele de Europa cuprinde un adevărat haos de popoare şi de state, o mulţime de conflicte internaţionale; ea este creuzetul războaielor viitoare. Problema europeană: ura reciprocă dintre europeni inflamează atmosfera internaţională şi stârneşte nelinişte chiar şi celor mai pacifiste ţări ale lumii. Iată de ce problema europeană nu este una locală, ci o problemă internaţională. Atâta vreme cât nu-şi va găsi rezolvarea, nu se poate visa la o dezvoltare paşnică a omenirii. Problma europeană are, pentru toată lumea de astăzi, aproape aceiaşi semnificaţie pe care o avea pentru Europa chestiunea Balcanilor, cu un secol în urmă: este o sursă permanentă de insecuritate şi tulburări. Problema europeană nu va fi rezolvată decât printr-o uniune a popoarelor Europei"                ...