Treceți la conținutul principal

Contribuţii româneşti la dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii (II)

Competenţe de atins:
2.1.Cunoaşterea şi asumarea valorilor cetăţeniei democratice

A. Sistemul actual nu este doar permisiv la mediocritate, dar este şi nociv şi reactiv faţă de valoarea dovedită: există cazuri recente în care proiecte propuse de cercetători români cu rezultate deosebite în plan internaţional nu au fost finanţate în România din cauza unei evaluări slabe sau a unor conflicte de interese apărute în cursul procesului de evaluare, sau, viceversa, când proiecte cu o tematică asemănătoare celor finanţate în România au obţinut un punctaj foarte mic la competiţii în afară. Au fost semnalate şi situaţii în care evaluarea s-a făcut într-un mod netransparent, de multe ori pe baza unor criterii „post facto” care nu sunt
făcute publice în instrucţiunile pentru aplicanţi.
                                  Ad Astra, Cercetare performantă prin evaluare performantă

B. În mod normal, cercetarea este o activitate economică productivă. Rețeta necesită expertiză, care inspiră încrederea, care atrage capitalul în căutare de rezultate care să genereze vânzări. În România, ultimele patru ingrediente lipsesc, motiv pentru care existența primului – expertiza – nu poate fi demonstrată. În sistem privat, un institut fie parcurge toate etapele fie dă faliment. La stat, ca la stat. Dacă nu ți se cer rezultate ci doar un raport, te îngrijești din timp ca raportul să fie perfect. Chiar și cercetătorii buni vor alege să fugă din așa un sistem și să își ducă munca la capăt în altă parte – într-o companie sau peste granițe.
                    Lucian Davidescu, Chiar aşa, ce a făcut cercetarea românească în ultimii 60 de ani?

Cerinţe:
  1. Dezbateţi principalele probleme ridicate de cercetarea românească folosind sursa A.
  2. Discutaţi principalele caracteristici ale cercetării folosind informaţiile din sursa B.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Declaraţia Drepturilor (1689)

      "Având în vedere faptul că abdicarea fostului [rege] Iacob al II-lea a lăsattronu8l vacant, Alteţa Sa, prințul de Orania (care cu voia Atotputernicului Dumnezeu a devenit unealta glorioasă a eliberării acestui Regat de papism şi de puterea arbitrară), la sfatul lorzilor ecleziastici şi mireni şi al mai multor persoane notabile ale Comunelor, a adresat scrisori lorzilor ecleziastici şi  mireni protestanţi, şi alte scrisori diferitelor comitate, orașe, universități, burguri şi celor cinci porturi, pentru ca să aleagă persoane vrednice să le reprezinte în parlamentul ce avea să se adune şi să reşeadă la Westminster, în a 22-a zi a lunii ianuarie 1689, în scopul de a se consfătui cu privire la mijloacele prin care religia, legile şi libertățile să nu mai cadă în primejdia de a fi răsturnate. În baza ziselor scrisori, alegerile s-au făcut.       În aceste împrejurimi, sus-zişii lorzi [...] şi Comunele, întrunite astăzi în virtutea scrisorilor şi a ...

Califatul arab. Ideea de Cruciadă. Imperiul Otoman

Califatul arab           Califatul arab a luat naștere după moartea lui Mahomed, cel care i-a unit pe  arabi prin intermediul islamului. La moartea lui Mahomed s-a pus problema succesiunii în statul arab. Cum Mohamed a avut o singură fiică Fatima, și conform dreptului musulman femeile nu aveau dreptul de moștenire, s-a declanșat o dispută în acest sens. Șiiții au fost fideli principiului conducerii statului  de către descendenții lui Mahomed. Suniții (Sunna=tradiție) susțin aplicarea principiului electiv a conducerii califatului .  în urma acestei dispute s-au impus suniții, Abu Bakr,  socrul Profetului a preluat conducerea statului arab devenind Calif (locțiitor al profetului). statul arab a cunoscut o dezvoltare rapidă. Arabii au cucerit Peninsula arabă, Siria, Palestina, Persia (Mesopotamia), Egiptul, Africa de Nord (Magreb) și Spania (harta aic i).   În secolul al VIII-lea, arabii au cucerit Sp...

Ideea de Europa (clasa a XI-a)

A.            Europa nu există ca un concept politic. Acea parte a lumii care poartă numele de Europa cuprinde un adevărat haos de popoare şi de state, o mulţime de conflicte internaţionale; ea este creuzetul războaielor viitoare. Problema europeană: ura reciprocă dintre europeni inflamează atmosfera internaţională şi stârneşte nelinişte chiar şi celor mai pacifiste ţări ale lumii. Iată de ce problema europeană nu este una locală, ci o problemă internaţională. Atâta vreme cât nu-şi va găsi rezolvarea, nu se poate visa la o dezvoltare paşnică a omenirii. Problma europeană are, pentru toată lumea de astăzi, aproape aceiaşi semnificaţie pe care o avea pentru Europa chestiunea Balcanilor, cu un secol în urmă: este o sursă permanentă de insecuritate şi tulburări. Problema europeană nu va fi rezolvată decât printr-o uniune a popoarelor Europei"                ...