Competenţe de atins:
1.3. Compararea unor opinii şi argumente diferite referitoare la o temă de istorie;
3.1. Selectarea şi comentarea surselor istorice pentru a susţine / combate un punct de vedere
A. Unul dintre cele mai importante efecte negative ale migraţiei forţei de muncă pare să fie în raport cu copiii migranţilor, care rămân (în cel mai fericit caz) cu doar unul dintre părinţii lor. Există o mulţime de cazuri când ambii părinţi migrează în scopul găsirii unui loc de muncă şi, prin urmare, bunicii, alte rude sau prietenii preiau tutela copiilor. Uneori, migranţii îşi abandonează copiii, care în cele din urmă ajung în grija statului. Deci, copiii sunt afectaţi într-o foarte mare măsură (în unele cazuri aceste situaţii devin traumatizante) de către părinţii lor, deoarece persoanele cărora îi lasă în grijă nu pot îndeplini cu succes rolul de părinte. O altă categorie socială care ar putea fi afectată negativ sunt persoanele în vârstă, mai ales în cadrul comunităţilor cu un nivel ridicat de migraţie.
1.3. Compararea unor opinii şi argumente diferite referitoare la o temă de istorie;
3.1. Selectarea şi comentarea surselor istorice pentru a susţine / combate un punct de vedere
A. Unul dintre cele mai importante efecte negative ale migraţiei forţei de muncă pare să fie în raport cu copiii migranţilor, care rămân (în cel mai fericit caz) cu doar unul dintre părinţii lor. Există o mulţime de cazuri când ambii părinţi migrează în scopul găsirii unui loc de muncă şi, prin urmare, bunicii, alte rude sau prietenii preiau tutela copiilor. Uneori, migranţii îşi abandonează copiii, care în cele din urmă ajung în grija statului. Deci, copiii sunt afectaţi într-o foarte mare măsură (în unele cazuri aceste situaţii devin traumatizante) de către părinţii lor, deoarece persoanele cărora îi lasă în grijă nu pot îndeplini cu succes rolul de părinte. O altă categorie socială care ar putea fi afectată negativ sunt persoanele în vârstă, mai ales în cadrul comunităţilor cu un nivel ridicat de migraţie.
Monica Roman, Câteva efecte socio-economice ale migraţiei forţei de muncă asupra ţărilor de emigraţie. Cazul României
B. Numărul cercetătorilor din România se află într-o scădere continuă. Dacă în 1989 lucrau în România peste 150.000 de cercetători, în 2002 statisticile oficiale înregistrau doar 38.433 de salariaţi în cercetare . Conform Eurostat, procentul din forţa de muncă reprezentat de cercetători era în 2001 de 0,39% în România, penultimul pe plan european, comparativ cu o medie de 1,39% în Uniunea Europeană şi 0,84% în ţările candidate la aderare. Numărul cercetătorilor atestaţi era în 2002 de 8.513 persoane , iar numărul cercetătorilor din România care publică în reviste din fluxul ştiinţific principal (indexate de către ISI ) este estimat la 5.700, deci doar aproximativ 15% din persoanele angajate în cercetare şi 67% din cercetătorii atestaţi sunt cercetători competitivi pe plan internaţional.
Răzvan Florian, Migraţia cercetătorilor români
- Comentaţi efectele migraţiei asupra copiilor folosind sursa A.
- Interpretaţi efectul prezentat de sursa B şi propuneţi soluţii alternative.
Comentarii
Trimiteți un comentariu