Treceți la conținutul principal

Antisemitismul în societatea interbelică

         Reforma agrară și votul universal au adus maselor de țărani atât pământ, cât și drept de vot (masculin). cele două realizări au constituit, pe termen scurt, motive suplimentare de euforie, dar pe termen lung au devenit o provocare pentru jocul democratic. Limitele reformelor au devenit curând clare. Pe de o parte, clasa politică va manevra constant, politic, juridic și electoral, astfel încât partidul aflat la guvernare să organizeze alegeri pe care să le câștige, in ciuda democratizării votului. Pe de altă parte, țăranul recent împroprietărit și împuternicit cu sufragiu se trezea „invitat să ia măsuri care să îi crească statutul personal și pe cel al națiunii: să se educe, să acceadă în clasa mijlocie, să se mute la oraș, să se alăture birocrației, să își găsească un loc de muncă în industrie sau comerț”. Or aceasta presupunea o traiectorie care îl ducea către o inevitabilă concurență cu acei „străini” care dominau mediul urban și clasa de mijloc, în special evreii. Discursul politic radical va cultiva această frustrare că România nu este stăpână la ea acasă. El va exploata decalajele sociale și economice și se va formula necesitatea vitală de a lupta împotriva dușmanului din interior, considerat responsabil pentru subdezvoltarea țării. Dar extremiștii nu vor face altceva decât să ducă la apogeu ceea ce elitele tradiționale practicau sau aprobau tacit.

Georgeta Țăranu, Nicolae Iorga și seducția fascismului italian


  1. Menționați contextul care a permis afirmarea antisemitismului în societatea românească interbelică.
  2. Precizați efectele reformelor democratice adoptate după 1918 asupra societății românești interbelice.
  3. Exprimați o opinie asupra discursului radical din societatea interbelică susținând-o cu două argumente din sursa dată.

Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Declaraţia Drepturilor (1689)

      "Având în vedere faptul că abdicarea fostului [rege] Iacob al II-lea a lăsattronu8l vacant, Alteţa Sa, prințul de Orania (care cu voia Atotputernicului Dumnezeu a devenit unealta glorioasă a eliberării acestui Regat de papism şi de puterea arbitrară), la sfatul lorzilor ecleziastici şi mireni şi al mai multor persoane notabile ale Comunelor, a adresat scrisori lorzilor ecleziastici şi  mireni protestanţi, şi alte scrisori diferitelor comitate, orașe, universități, burguri şi celor cinci porturi, pentru ca să aleagă persoane vrednice să le reprezinte în parlamentul ce avea să se adune şi să reşeadă la Westminster, în a 22-a zi a lunii ianuarie 1689, în scopul de a se consfătui cu privire la mijloacele prin care religia, legile şi libertățile să nu mai cadă în primejdia de a fi răsturnate. În baza ziselor scrisori, alegerile s-au făcut.       În aceste împrejurimi, sus-zişii lorzi [...] şi Comunele, întrunite astăzi în virtutea scrisorilor şi a ...
Un comentariu
Citiți mai multe

Califatul arab. Ideea de Cruciadă. Imperiul Otoman

Califatul arab           Califatul arab a luat naștere după moartea lui Mahomed, cel care i-a unit pe  arabi prin intermediul islamului. La moartea lui Mahomed s-a pus problema succesiunii în statul arab. Cum Mohamed a avut o singură fiică Fatima, și conform dreptului musulman femeile nu aveau dreptul de moștenire, s-a declanșat o dispută în acest sens. Șiiții au fost fideli principiului conducerii statului  de către descendenții lui Mahomed. Suniții (Sunna=tradiție) susțin aplicarea principiului electiv a conducerii califatului .  în urma acestei dispute s-au impus suniții, Abu Bakr,  socrul Profetului a preluat conducerea statului arab devenind Calif (locțiitor al profetului). statul arab a cunoscut o dezvoltare rapidă. Arabii au cucerit Peninsula arabă, Siria, Palestina, Persia (Mesopotamia), Egiptul, Africa de Nord (Magreb) și Spania (harta aic i).   În secolul al VIII-lea, arabii au cucerit Sp...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Supplex Libellus (1744)

Carte presupusă a plângerilor clerului şi poporului român unit din Transilvania şi din părţile reîncorporate ei, pentru remedii potrivite şi pentru consolare, adusă în faţa tronului Preasfintei Majestăţii Regale a Ungariei şi Boemiei, în genunchi. […]             De altminteri, naţiunea noastră după intrarea ei cu Traian în această Daciei, a fost oprimată în diferite feluri de vicisitudinile diferitelor timpuri. […] Chiar principii care au domnit în secolele anterioare, luând în considerare binevoitoare utilitatea naţiunii pentru bunul public şi pentru conservarea şi apărarea patriei, au hotărât să le lărgească un oarecare favor şi să le împărtăşească echitabil, precum Prea Înaltul Principe al Ardealului Acaţiu Barcsai, a dăruit clerului nostru valah pe veci cu imunitate de la plata decimilor, nonelor şi alte asemenea dări şi plăţi.[…]             Cerem: 1.  ...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe