Treceți la conținutul principal

Programul revoluţionar de la 1848 din Tara Românească. Islaz, iunie 9, 1848.


[...] Pe scurt, poporul român, recapitulând, decretă:
1.        Independenţa sa administrativă si legislativă pe temeiul tractatelor lui Mircea şi Vlad   V, si neamestec  al nici unei puteri din afară în cele    din   întru ale sale.
2.        Egalitatea drepturilor politice.
3.        Contribuţie generală.
4.        Adunanţă   generală   compusă   de   reprezentanţii   ai   tuturor   stărilor
soţietăţii.
5.        Domn responsabil, ales pe cinci ani, şi căutat în toate stările soţietăţii.
6.        împuţinarea listei civile; ardicarea de orice mijloc de corumpere.
7.        Responsabilitatea miniştrilor si a tuturor foncţionarilor în foncţia ce ocupa.
8.        Libertatea absolută a tiparului.
9.        Orice recompensă să vie de la patrie prin reprezentanţii săi, iar nu de la domn.

10.      Dreptul fiecărui judeţ de a-si alege dregătorii săi, drept care purcede din dreptul popolului întreg de a-şi alege domnul.
11.      Gvardie naţională.
12.      Emancipaţia mănăstirilor închinate.
13.      Emancipaţia clăcașilor, ce se face proprietari prin despăgubire.
14.      Desrobirea ţiganilor prin despăgubire,
15. Reprezentant al tării la Constantinopole dintre români.
16.      Instrucţie egală şi întreagă pentru tot românul de amânduă sexele.
17.      Desfiinţarea rangurilor titulare ce nu au foncţie.
18.      Desfiinţarea pedepsei degradatoare cu bătaia.
19.      Desfiinţarea atât în faptă, cât şi în vorbă a pedepsei cu moartea.
20.      Aşezăminte penitenţiare, unde sa se spele cei criminali de păcatele lor
si să iasă îmbunătăţiţi.
21.      Emanciparea israeliţilor şi drepturi politice pentru orice compatrioţi de
altă credinţă.
22.      Convocarea   de   îndată   a   unei   Adunanţe   generale   estraordinare constituante, alese spre a reprezenta toate interesele sau meseriile naţiei, care va fi datoare a face Constituţia ţării pe temeiul acestor 21 articole, decretate de poporul român.
Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Declaraţia Drepturilor (1689)

      "Având în vedere faptul că abdicarea fostului [rege] Iacob al II-lea a lăsattronu8l vacant, Alteţa Sa, prințul de Orania (care cu voia Atotputernicului Dumnezeu a devenit unealta glorioasă a eliberării acestui Regat de papism şi de puterea arbitrară), la sfatul lorzilor ecleziastici şi mireni şi al mai multor persoane notabile ale Comunelor, a adresat scrisori lorzilor ecleziastici şi  mireni protestanţi, şi alte scrisori diferitelor comitate, orașe, universități, burguri şi celor cinci porturi, pentru ca să aleagă persoane vrednice să le reprezinte în parlamentul ce avea să se adune şi să reşeadă la Westminster, în a 22-a zi a lunii ianuarie 1689, în scopul de a se consfătui cu privire la mijloacele prin care religia, legile şi libertățile să nu mai cadă în primejdia de a fi răsturnate. În baza ziselor scrisori, alegerile s-au făcut.       În aceste împrejurimi, sus-zişii lorzi [...] şi Comunele, întrunite astăzi în virtutea scrisorilor şi a ...
Un comentariu
Citiți mai multe

Supplex Libellus (1744)

Carte presupusă a plângerilor clerului şi poporului român unit din Transilvania şi din părţile reîncorporate ei, pentru remedii potrivite şi pentru consolare, adusă în faţa tronului Preasfintei Majestăţii Regale a Ungariei şi Boemiei, în genunchi. […]             De altminteri, naţiunea noastră după intrarea ei cu Traian în această Daciei, a fost oprimată în diferite feluri de vicisitudinile diferitelor timpuri. […] Chiar principii care au domnit în secolele anterioare, luând în considerare binevoitoare utilitatea naţiunii pentru bunul public şi pentru conservarea şi apărarea patriei, au hotărât să le lărgească un oarecare favor şi să le împărtăşească echitabil, precum Prea Înaltul Principe al Ardealului Acaţiu Barcsai, a dăruit clerului nostru valah pe veci cu imunitate de la plata decimilor, nonelor şi alte asemenea dări şi plăţi.[…]             Cerem: 1.  ...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Califatul arab. Ideea de Cruciadă. Imperiul Otoman

Califatul arab           Califatul arab a luat naștere după moartea lui Mahomed, cel care i-a unit pe  arabi prin intermediul islamului. La moartea lui Mahomed s-a pus problema succesiunii în statul arab. Cum Mohamed a avut o singură fiică Fatima, și conform dreptului musulman femeile nu aveau dreptul de moștenire, s-a declanșat o dispută în acest sens. Șiiții au fost fideli principiului conducerii statului  de către descendenții lui Mahomed. Suniții (Sunna=tradiție) susțin aplicarea principiului electiv a conducerii califatului .  în urma acestei dispute s-au impus suniții, Abu Bakr,  socrul Profetului a preluat conducerea statului arab devenind Calif (locțiitor al profetului). statul arab a cunoscut o dezvoltare rapidă. Arabii au cucerit Peninsula arabă, Siria, Palestina, Persia (Mesopotamia), Egiptul, Africa de Nord (Magreb) și Spania (harta aic i).   În secolul al VIII-lea, arabii au cucerit Sp...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe