Programul Partidului Naţional Liberal (mai 1930)

      Partidul Naţional-Liberal credincios ideilor naţionale, democratice, de ordine, de dreptate şi de înfrăţire socială ce stau la temelia doctrinei şi activităţii lui, înţelege să închine şi de aici înainte toate puterile sale operei de consolidare a României întregite.

     Această operă începută şi în bună parte îndeplinită, trebuia continuată, întărită şi ferită de experienţe primejdioase. Din nefericire însă, ea a fost în vremea din urmă întreruptă printr-o politică nesocotită.

    Partidul Naţional-Liberal are, deci, cu atât mai mult datoria să îndrepte relele şi prin desăvârşirea consolidării începute, să asigure ţării în viitor o temeinică şi liniştită dezvoltare.

     Problema constituţională

     Partidul Naţional-Liberal, reamintindu-şi trecutul zbuciumat al neamului nostru, socoteşte regimul monarhic constituţional, prevăzut în pactul nostru fundamental, cea mai bună pavăză a continuităţii şi intereselor superioare ale statului şi, recunoscător marilor regi Carol şi Ferdinand pentru glorioasele lor înfăptuiri, va lupta cu toată hotărârea împotriva acelora care ar încerca să zdruncine aşezământul nostru constituţional.

     Nădăjduind că Înalta Regenţă îşi va îndeplini menirea sa de ocrotitoare a intereselor permanente ale statului în timpul minorităţii regelui, Partidul Naţional-Liberal va da sprijinul  său hotărât pentru a se asigura normala funcţionare a acestei instituţiuni, căreia s-a încercat să i se aducă în ultimul timp atât de grave ştirbiri.

     Credinţa neclintită M. S. regelui Mihai I; respectarea neşovăielnică a voinţei regelui întregitor de neam; apărarea regimului parlamentar, ridicarea şi întărirea lui - trebuie să fie astăzi pentru toţi cetăţenii conştienţi o poruncitoare datorie.

     Regimul parlamentar, întemeiat pe votul obştesc rămâne, oricare ar fi tendinţele trecătoare izvorâte din unele decepţii sau din unele ambiţii, singura garanţie serioasă de propăşire a societăţilor moderne.

     Partidul Naţional-Liberal, căruia România îi datoreşte organizarea sa democratică, va veghea pururea ca ea să nu fie abătută din calea ei normală şi se va strădui ca, printr-o cinstită educaţiune cetăţenească a maselor, această organizare să poată da toate îndreptăţitele şi binefăcătoarele ei roade.

      Organizarea de stat

     Reorganizarea statului modern al României întregite, începută de Partidul Naţional-Liberal, va trebui desăvârşită având la bază descentralizarea şi descongestionarea serviciilor publice în cadrul Constituţiei.

      Legiuirile din ultimul timp, inspirate din consideraţiuni lăuntrice, zădărnicind opera întreprinsă de Partidul Naţional-Liberal, au îngreunat, desigur, sarcina viitorului.

      Cu stăruinţă, cu echitate şi cu metodă însă, vom putea pune în concordanţă diferitele servicii publice cu nevoile statului şi organizarea raţională a muncii administrative, vom asigura bunul mers al acestor servicii.

      Această operă nu poate da roadele aşteptate dacă nu se vor crea elementelor create a o aplica, situaţiuni corespunzătoare menirii lor în stat.

       De aceea trebuie repus în vigoare statutul cu modificările şi ameliorările dovedite necesare.

      Funcţionari stabili, selecţionaţi, bine remuneraţi şi corespunzători nevoilor reale ale serviciilor, înlăturarea sinecurilor şi repararea nedreptăţilor făcute în vremea din urmă, rămân în acestă privinţă principii călăuzitoare ale partidului căruia funcţionarii îi datorează statutul şi îmbunătăţirea situaţiei lor materiale.

     Administraţia

     Prin legea din 1925 viaţa administrativă a ţării a fost unificată ţinându-se seama de două mari nevoi: unitatea statului şi descentralizarea serviciilor publice.

    Potrivit  declaraţiilor formale pe care Partidul Naţional-Liberal le-a făcut, el va desfiinţa legea administrativă actuală care nesocoteşte aceste două principii, fără de care România este ameninţată sau să piară caracterul ei firesc de stat naţional unitar, sau să nu poată corespunde cerinţelor administrative ale unei ţări democratice moderne.

       Dealtfel, experienţa a dovedit că această lege nu se poate aplica.

      Binenţeles, descentralizarea începută în 1925 trebuie lărgită, în conformitate cu interesele statului nostru unitar.

      Partidul Naţional-Liberal e pentru o cât mai deplină şi reală descentralizare comunală şi judeţeană, dar rămâne hotărât potrivnic încercărilor de a se reînvia, sub cuvânt de descentralizare administrativă, regionalismul şi legiurile străine de altă dată, înlesnindu-se astfel, într-o perioadă de consolidare, acţiunea tuturor tendinţelor destrămătoare şi antinaţionale.

    Viitoarea reformă administrativă va trebui să ofere ţării o administraţie vrednică şi care să facă din respectul drepturilor ceteţeneşti un adevărat crez.

      Acest deziderat va fi realizat sub controlul autorităţilor administrative tutelare şi cu garanţia de judecată a instanţelor de cointeres administrativ.

      O deosebită grijă trebuie dată finanţelor comunale şi judeţene care până astăzi n-au primit încă o raţională organizare.

       O atare lucrare nu se poate face însă decât coordonând finanţele locale cu cele ale statului, pentru a nu se ajunge la sarcini care prin suprapunerea lor să depăşească puterile contributive ale cetăţenilor.

       În afară şi pe deasupra oricărei legiuiri, îngrijita recrutare, dreapta remunerare şi stricta supraveghere a peronalului rămân o condiţie esenţială a oricărei bune şi cinstite administraţiuni.

    
       Politica externă

       Politica externă a României îşi are ţelurile bine lămurite prin legăturile internaţionale ale ţării.

      Această politică este şi trebuie să rămână o politică de pace, cu apărarea hotărâtă a drepturilor neamului, a suveranităţii naţionale şi a integrităţii teritoriului nostru.

       Intangibilitatea tratatelor de pace este şi trebuie să rămână la baza politicii noastre externe.

      Partidul Naţional-Liberal va urmări întărirea sistemului nostru de alianţe şi strângerea unor legături cât mai prieteneşti cu toate ţările lumii, îndeosebi cu cele alături de care am înfăptuit unitatea noastră naţională.

       Mica Înţelegere trebuie să-şi dezvolte acţiunea sa binefăcătoare de solidaritate şi de apărare a tratatelor.

       De asemenea, alianţa cu Polonia trebuie să se consolideze tot mai mult.

    Partidul Naţional-Liberal vede în dezvoltarea principiilor Societăţii Naţiunilor şi de solidaritatea internaţională şi europeană cea mai bună chezăşie pentru pacea şi propăşirea popoarelor.

    Toate statele democratice simt nevoia de a se apăra împotriva influenţelor subversive din afară ale comunismului: cea mai mare energie se impune faţă de o acţiune care, pe lângă primejdiile ei interne, reprezintă şi tendinţele de destrămare ale duşmanilor noştri din afară.

    Printr-o asemenea politică externă, România va servi nu numai intereselor ei vitale, dar şi pe cele permanente  ale comunităţii internaţionale, îndeplinind menirea ei firească de factor de ordine, de progres şi de civilizaţie în acastă parte a lumii.

                                                                                           Viitorul, 6 mai 1930