Treceți la conținutul principal

Indoeuropenii.Grecii

Competenţe de atins:
1.1. Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale sau scrise; 
3.1. Recunoaşterea asemănărilor şi diferenţelor dintre sine şi celălalt, dintre persoane, dintre grupuri

A. Între anii 8000 - 3000 î.Hr, omul descoperă cum să întrebuinţeze forţa animalelor şi a vântului. El inventează plugul, roata şi corabia cu pânze, pătrunde în tainele proprietăţilor fizice ale metalelor şi proceselor chimice care condiţionează topirea  minereului de aramă şi se pregăteşte să pună la punct un calendar solar exact. pe de altă parte, el concepe un întreg wchipament adaptat la viaţa urbană şi deschide calea spre o civilizaţie întemeiată pe scriere, pe tehnicile de clacul şi un sistem de măsuri şi greutăţi.
                                                                                                 V Gordon Childe, Făurirea civilizaţiei

B. Ceea ce în legendă se numeşte "reîntoarcerea heraclizilor" se cheamă în limbaj istoric "invazia dorică" şi a avut loc pe la 1100 înainte de Christos. Sigur că această legendă, dacă nu şi-au confecţionat-o pe de-a întregul chiar dorienii, cel puţin şi-au însuşit-o. Ea furniza samavolniciei un fel de alibi, şi un blazon pentru dominaţia noilor stăpâni, care trebuiau să fie consideraţi creditori şi nu nişte tâlhari.
    Cine au fost exact dorienii, ca de obicei nu se ştie. Dar nu încape îndoială că veneau din Europa centrală, pentru că au adus cu ei în Grecia darul cel mai de preţ al civilizaţiei, numit de etnologi "de la Halstatt", după numele austriac unde au fost descoperite primele sale urme: fierul.
                                                                                                      Indro Montanelli, Istoria grecilor

C. În greceşte, "colonie" se spune apoikia ceea ce înseamnă literalmente "casa de afară"; şi deja cuvântul exclude orice intenţie de cucerire şi orice subînţeles imperialist. Oamenii erau doar nişte bieţi amărâţi care plecau să-şi facă o casă. Şi deşi conducerea numise în fruntea acestor expediţii un "întemeietor", care îşi asuma comanda şi răspunderea acţiunii, odată constituită apoikia, ea nu devenea o dependinţă, un dominion, un protectorat al cetăţii-mamă, ci păstra cu ea doar legături pur sentimentale.
                                                                                                            Indro Montanelli, Istoria grecilor 


Cerinţe:
  1. Descoperiţi folosind sursa A principalele "invenţii" ale omului preistoric şi analizaţi impactul lor asupra dezvoltării civilizaţiei.
  2. Interpretaţi comportamentul invadatorilor aşa cum reiese el din sursa B.
  3. Specificaţi ce beneficii au adus civilizaţiei greceşti stabilirea dorienilor folosind informaţiile din sursa B.
  4. Enumeraţi o cauză a declanşării colonizării greceşti folosind sursa C.
  5. Exprimaţi un punct de vedere argumentat cu o informaţie din sursa C referitor la relaţiile dintre colonii şi metropolă.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Declaraţia Drepturilor (1689)

      "Având în vedere faptul că abdicarea fostului [rege] Iacob al II-lea a lăsattronu8l vacant, Alteţa Sa, prințul de Orania (care cu voia Atotputernicului Dumnezeu a devenit unealta glorioasă a eliberării acestui Regat de papism şi de puterea arbitrară), la sfatul lorzilor ecleziastici şi mireni şi al mai multor persoane notabile ale Comunelor, a adresat scrisori lorzilor ecleziastici şi  mireni protestanţi, şi alte scrisori diferitelor comitate, orașe, universități, burguri şi celor cinci porturi, pentru ca să aleagă persoane vrednice să le reprezinte în parlamentul ce avea să se adune şi să reşeadă la Westminster, în a 22-a zi a lunii ianuarie 1689, în scopul de a se consfătui cu privire la mijloacele prin care religia, legile şi libertățile să nu mai cadă în primejdia de a fi răsturnate. În baza ziselor scrisori, alegerile s-au făcut.       În aceste împrejurimi, sus-zişii lorzi [...] şi Comunele, întrunite astăzi în virtutea scrisorilor şi a ...

Supplex Libellus (1744)

Carte presupusă a plângerilor clerului şi poporului român unit din Transilvania şi din părţile reîncorporate ei, pentru remedii potrivite şi pentru consolare, adusă în faţa tronului Preasfintei Majestăţii Regale a Ungariei şi Boemiei, în genunchi. […]             De altminteri, naţiunea noastră după intrarea ei cu Traian în această Daciei, a fost oprimată în diferite feluri de vicisitudinile diferitelor timpuri. […] Chiar principii care au domnit în secolele anterioare, luând în considerare binevoitoare utilitatea naţiunii pentru bunul public şi pentru conservarea şi apărarea patriei, au hotărât să le lărgească un oarecare favor şi să le împărtăşească echitabil, precum Prea Înaltul Principe al Ardealului Acaţiu Barcsai, a dăruit clerului nostru valah pe veci cu imunitate de la plata decimilor, nonelor şi alte asemenea dări şi plăţi.[…]             Cerem: 1.  ...

Califatul arab. Ideea de Cruciadă. Imperiul Otoman

Califatul arab           Califatul arab a luat naștere după moartea lui Mahomed, cel care i-a unit pe  arabi prin intermediul islamului. La moartea lui Mahomed s-a pus problema succesiunii în statul arab. Cum Mohamed a avut o singură fiică Fatima, și conform dreptului musulman femeile nu aveau dreptul de moștenire, s-a declanșat o dispută în acest sens. Șiiții au fost fideli principiului conducerii statului  de către descendenții lui Mahomed. Suniții (Sunna=tradiție) susțin aplicarea principiului electiv a conducerii califatului .  în urma acestei dispute s-au impus suniții, Abu Bakr,  socrul Profetului a preluat conducerea statului arab devenind Calif (locțiitor al profetului). statul arab a cunoscut o dezvoltare rapidă. Arabii au cucerit Peninsula arabă, Siria, Palestina, Persia (Mesopotamia), Egiptul, Africa de Nord (Magreb) și Spania (harta aic i).   În secolul al VIII-lea, arabii au cucerit Sp...