Formarea statelor medievale româneşti (II): Moldova şi Dobrogea

Competenţe de atins:

1.2. Evidenţierea relaţiei cauză – efect într-o succesiune de evenimente sau  procese istorice;

5.5. Construirea de sinteze tematice

A. Drept aceea, prin aceste rânduri voim să ajungă la cunoştinţa tuturor că înălţimea noastră [Ludovic I, rege al Ungariei] aducându-şi aminte de feluritele fapte de credinţă şi de preastrălucita vrednicie a credinciaselor slujbe ale lui Dragoş, fiul lui Gyula, credinciosul nostru român din Maramureş, slujbe pe care ştim că le-a făcut şi le-a adus maiestăţii noastre, potrivit cu cerinţele stării şi putinţei lui, în cele mai multe treburi şi tăzboaie ale noastre, încredinţate şi date în seama lui, şi mai cu osebire în reaşezarea ţării noastre, a Moldovei, potrivit iscusitei sale vrednicii când a întors cu veghetoare grijă şi cu neobosită strădanie pe calea statornicei credinţe ce trebuie păstrată către coroana regească pe mulţi români răzvrătiţi, rătăciţi din calea credinţei datorate, voind noi pentru sus-pomenitele lui vrednice slujbe să-l răsplătim cu un dar regesc, pentru ca [şi] ceilalţi văzând aceasta, să fie îndemnaţi mai cu uşurinţă la împlinirea faptelor datoratei credinţe şi să înveţe sp slujească [şi] cu mai multă râvnă sub un principe slăvit...

                                                            Dania regelui Ludovic I pentru Dragoş, fiul lui Gyula (1360)

B. Iar în acel timp Bogdan, voivodul românilor din Maramureş, adunând în jurul său pe românii din acest district, trecu pe ascuns în ţara Moldovei, supusă coroanei regatului ungar, dar lipsită de locuitori de multă vreme datorită vecinătăţii tătarilor şi, cu toate că a fost lovit de multe ori de armata regelui, crescând mult numărul locuitorilor români, acea ţară a crescut [devenind] un stat. Însă voievodul pe care îl alegeau românii din acea ţară se recunoştea drept vasal al regelui Ungariei, obligându-se să plătească censul la timpul obişnuit.    

                                                                     Iohannes de Thurocz, Cronica Hungarorum

C. Un neam scitic [nume dat de bizantini populaţiilor de la nord de Dunăre] prădat zilnic de sauromaţi, părăsindu-şi sălaşele, a coborât la Danubios. Cum aveau nevoie să se înţeleagă cu cei care locuiau la Danubios, căzând de acord asupra acestui lucru, au intrat în tratative cu conducătorii lor, cu Tatos, numit şi Chalis, cu Sestlab şi Saţa, căci trebuie să amintesc şi numele celor mai de seamă dintre ei, deşi trupul se murdăreşte cu aceştia, unul ţinând în stăpânirea sa Dristra [Dârstor, Silistra], ceilalţi Vicina şi celelalte. După ce s-au înţeles cu aceştia, trecând Danubiul fără teamă de acum încolo, prădând ţinutul învecinat, ocupând chiar şi unele orăşele. Apoi, bucurându-se de oarecare tihnă, au arat pământul, semămând mei şi grâu.

Ana Comnena, Alexiada 

Cerinţe:

1. Subliniaţi motivul pentru care Dragoş a fost răsplătit de regele ungar cu două informaţii din sursa A.
2. Stabiliţi statutul politico-juridic al Moldovei aşa cum rezultă din sursa A.
3. Prezentaţi scopul răsplătirii lui Dragoş de coroana maghiară prin folosirea a două informaţii aflate în relaţie cauză efect din sursa A.
4. Stabiliţi condiţiile descălecatului lui Bogdan folosind informaţiile din sursa B.
5. Recunoaşteţi trei conducători dobrogeni pe baza sursa C.
6. Reconstituiţi contextul menţionării celor trei lideri din Doborogea folosind sursa C.