Treceți la conținutul principal

Civilizaţiile asiatice şi africane şi modernitatea

Competenţe de atins:
2.4  Recunoaşterea continuităţii, schimbării şi a cauzalităţii în evoluţia socială;
3.1 Recunoaşterea şi acceptarea interculturalităţii

A. Lupta lungă [între indieni şi englezi] a lăsat urme de neşters. Liberalismul prea încrezător al britanicilor, care consideră că aduc binecuvântarea civilizaţiei într-o Indie recunoscătoare, s-a evaporat cu rapiditate. India s-a dovedit nerecunoscătoare şi ostilă. Bineînţeles, noua elită educată în limba engleză a rămas loială, dar britanicii nu îi acordau niciun respect pentru asta, şi erau mai impresionaţi de vechii lideri feudali, dintre care unii luptaseră cu vitejie împotriva lor. De acum înainte nu au mai dorit să îi supere pe aceşti "lideri naturali ai poporului". Majoritatea prinţilor şi Zamidar-ilor care nu au ridicat niciun deget în această luptă au avut de profitat de pe urma spiritului luptător a doar câţiva dintre ei. O nouă "şcoală aristocratică" de funcţionari civili britanici a ajuns să domine scena indiană în următoarele decenii. Membrii acesteia credeau că India era conservatoare şi trebuie să fie guvernată într-un spirit conservator.
                                                                       Herman Kulke, Dietmar Rothermund, O istorie a Indiei

B. Străinilor le este cunoscut că importul de opium este strict interzis de legile dinastiei cereşti, şi de aceea, temându-se ca opiumul să  nu le fie găsit de vameşi şi confiscat, toate corăbiile care intră în porturile noastre il ascund cu grijă printre alte mărfuri, introcudu-le astfel în imperiu. După aceea, căzând la învoială cu oameni răi din ţara noastră, il duc spre ţinuturile dinlăuntru ale Imperiului (....)
(...) toţi să ia cunoştinţă că opiumul este interzis în Imperiul nostru şi nu poate fi adus în porturile noastre şi să ştie toţi că de vor îndrăzni să încalce această poruncă şi se va descoperi opium de către slujbaşii vămilor, apoi nu numai că opiumul va fi confiscat, dar negustorii companiei, chezaşi ai corabiei, tălmaciul şi străinii care aduc opium vor fi supuşi la o pedeasă cumplită.
   Încercarea de a bloca, n 1807, importul de opium în China, Edictul de interdicţie a importului de opium în China 

C. Occidentul este favorabil progresului, dar unde va duce progresul? Când bunăstarea materială va fi completă, care este ţelul atins, se întreabă Asia? Numai dimensiunea nu constituie adevărata măreţie, şi luxul nu duce întotdeauna la rafinament. Indivizii care cooperează la crearea marii maşini, la aşa-zisa civilizaţie modernă, devin sclavii maşinismului şi sunt necruţător dominaţi de monstrul pe care l-au creat. În ciuda frumoasei libertăţi a Occidentului, adevărata individualitate este distrusă aici prin competiţia pentru îmbogăţire, fericirea şi bucuria sunt sacrificate nesăţioasei dorinţe de a avea mereu mai mult. Occidentul îşi face o glorie din emanciparea de superstiţiile medievale; dar acestea au fost înlocuite cu cultul idolatru al bogăţiei (...). Sarcina actuală a Asiei constă deci în a proteja şi restaura tradiţia asiatică. Dar, pentru a o face, trebuie mai întâi să se recunoască ea însăşi şi să dezvolte conştiinţa tradiţiei sale, căci umbrele trecutului sunt promisiunile viitorului....
                                                                          Okanura, Idealurile Orientului, Deşteptarea Japoniei 

D.  Art. 34. Puterea care de acum înainte va lua în stăpânire un teritoriu pe coastele continentului african, situat în afara posesiunilor sale actuale sau neavând posesiuni până atunci ajunge să le dobândească, şi de asemenea, puterea care îşi va asuma un protectorat, va însoţi Actul respectiv cu o notificare adresată celorlalte puteri semnatare alre prezentului Act, astfel încât să le dea libertatea să-şi concretizeze eventualele reclamaţii.
    Art. 35. Puterile semnatare ale prezentului Act recunosc obligaţia de a asigura, în teritoriile ocupate de ele pe coastele continentului african, existenţa unei autorităţi suficiente pentru a face să fie respectate drepturile dobândite şi libertatea comerţului şi de tranzit, în condiţiile în care ele au fost stipulate. 
           Actul general al Conferinţei coloniale de la Berlin cu privire la stăpânirea supra Africii (1885)

Cerinţe:
  1. Analizaţi pe baza textului A impactul liberalismului englez asupra dezvoltării Indiei.
  2. Extrageţi două informaţii aflate în relaţie cauză-efect din textul A din care să rezulte consecinţele conflictelor dintre englezi şi indieni asupra dezvoltării ulterioare a Indiei.
  3. Interpretaţi atitudinea chineză faţă de importul de opium practicat de occidentali după cum rezultă din textul B.
  4. Formulaţi o opinie asupra doctrinei japoneze de dezvoltare în relaţia cu Occidentul folosind informaţiile din textul C.
  5. Desprindeţi folosind informaţiile din textul D tipul de relaţii impus de europeni asupra populaţiilor africane.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Declaraţia Drepturilor (1689)

      "Având în vedere faptul că abdicarea fostului [rege] Iacob al II-lea a lăsattronu8l vacant, Alteţa Sa, prințul de Orania (care cu voia Atotputernicului Dumnezeu a devenit unealta glorioasă a eliberării acestui Regat de papism şi de puterea arbitrară), la sfatul lorzilor ecleziastici şi mireni şi al mai multor persoane notabile ale Comunelor, a adresat scrisori lorzilor ecleziastici şi  mireni protestanţi, şi alte scrisori diferitelor comitate, orașe, universități, burguri şi celor cinci porturi, pentru ca să aleagă persoane vrednice să le reprezinte în parlamentul ce avea să se adune şi să reşeadă la Westminster, în a 22-a zi a lunii ianuarie 1689, în scopul de a se consfătui cu privire la mijloacele prin care religia, legile şi libertățile să nu mai cadă în primejdia de a fi răsturnate. În baza ziselor scrisori, alegerile s-au făcut.       În aceste împrejurimi, sus-zişii lorzi [...] şi Comunele, întrunite astăzi în virtutea scrisorilor şi a ...

Supplex Libellus (1744)

Carte presupusă a plângerilor clerului şi poporului român unit din Transilvania şi din părţile reîncorporate ei, pentru remedii potrivite şi pentru consolare, adusă în faţa tronului Preasfintei Majestăţii Regale a Ungariei şi Boemiei, în genunchi. […]             De altminteri, naţiunea noastră după intrarea ei cu Traian în această Daciei, a fost oprimată în diferite feluri de vicisitudinile diferitelor timpuri. […] Chiar principii care au domnit în secolele anterioare, luând în considerare binevoitoare utilitatea naţiunii pentru bunul public şi pentru conservarea şi apărarea patriei, au hotărât să le lărgească un oarecare favor şi să le împărtăşească echitabil, precum Prea Înaltul Principe al Ardealului Acaţiu Barcsai, a dăruit clerului nostru valah pe veci cu imunitate de la plata decimilor, nonelor şi alte asemenea dări şi plăţi.[…]             Cerem: 1.  ...

Califatul arab. Ideea de Cruciadă. Imperiul Otoman

Califatul arab           Califatul arab a luat naștere după moartea lui Mahomed, cel care i-a unit pe  arabi prin intermediul islamului. La moartea lui Mahomed s-a pus problema succesiunii în statul arab. Cum Mohamed a avut o singură fiică Fatima, și conform dreptului musulman femeile nu aveau dreptul de moștenire, s-a declanșat o dispută în acest sens. Șiiții au fost fideli principiului conducerii statului  de către descendenții lui Mahomed. Suniții (Sunna=tradiție) susțin aplicarea principiului electiv a conducerii califatului .  în urma acestei dispute s-au impus suniții, Abu Bakr,  socrul Profetului a preluat conducerea statului arab devenind Calif (locțiitor al profetului). statul arab a cunoscut o dezvoltare rapidă. Arabii au cucerit Peninsula arabă, Siria, Palestina, Persia (Mesopotamia), Egiptul, Africa de Nord (Magreb) și Spania (harta aic i).   În secolul al VIII-lea, arabii au cucerit Sp...