1848 în spaţiul românesc

Competenţe de atins:

4.2 Aprecierea valorilor trecutului prin raportarea la actualitate;

5.3 Plasarea evenimentelor şi proceselor istorice într-un context istoric mai larg românesc, european  sau universal 

A. 1. Naţiunea română, răzimată pe principiul libertăţii, egalităţii si fraternităţii, pretinde independinta sa naţională în respectul politic ca să figureze în numele, sau ca naţiune româna, să-si aibă reprezentanţii săi la dieta tării în proporţiune cu numărul său, să-şi aibă dregătorii săi în toate ramurile administrative, judecătoreşti şi militare în aceeaşi proporţiune, să se servească cu limba sa în toate trebile ce se ating de dânsa, atât în legislăţiune, cât şi în administraţiune. Ea pretinde pe tot anul o adunare naţională generală. La acestea s-au adaos că de aici înainte în lucrările legale ale celorlalte naţiuni transilvane si în limbile lor românii să se numească ROMÂNI, iar nu olăh, walach si bloch.

     2. Naţiunea română pretinde ca biserica română, fără distincţiune de confesiune, să fie şi să rămână liberă, independentă de la oricare altă biserică, egală în drepturi si foloase cu celelalte biserici ale Transilvaniei. Ea cere restabilirea mitropoliei române si a sinodului general anual după vechiul drept, în care sinod să fie deputaţi bisericeşti si mirenesti. în acelaşi sinod sa se aleagă si episcopii români, liber, prin majoritatea voturilor fără candidatie.

    (La aducerea-aminte despre vechiul drept al românilor de a avea mitropolie si sinod general anual s-a proclamat de popor mitropolia română transilvană în aplaus unanim. Dacă episcopii celorlalte naţiuni si confesiuni vor avea pe veniitoriu scaun în dietă ca reprezentanţi ai bisericii lor si dacă capitalurile lor vor fi reprezentate, naţiunea româna cere aceleaşi drepturi pentru episcopii si capitalurile lor).

      3. Naţiunea română, ajungând la conştiinţa drepturilor individuale, cere fără întârziere desfiinţarea iobăgiei iară nici o despăgubire din partea ţăranilor iobagi atât în comitate, cât şi în districte, scaune si graniţa militară. Ea cere totodată si desfiinţarea dijmelor ca a unui mijloc de contribuire împedecătoriu economiei.

                                                                                  Petiţiunea Naţională de la Blaj, 3-5 mai 1848

B. Pe scurt, poporul român, recapitulând, decretă:

1. Independenţa sa administrativă si legislativă pe temeiul tractatelor lui Mircea şi Vlad V, si neamestec al nici unei puteri din afară în cele din întru ale sale.

2. Egalitatea drepturilor politice.

4. Adunanţă generală compusă de reprezentanţii ai tuturor stărilor

soţietăţii.

5. Domn responsabil, ales pe cinci ani, şi căutat în toate stările soţietăţii.

7. Responsabilitatea miniştrilor si a tuturor foncţionarilor în foncţia ce ocupa.

8. Libertatea absolută a tiparului.

9. Orice recompensă să vie de la patrie prin reprezentanţii săi, iar nu de la domn.

13. Emancipaţia clăcașilor, ce se face proprietari prin despăgubire.

14. Desrobirea ţiganilor prin despăgubire.

                                                                                      Proclamaţia de la Izlaz, 9/21 iunie 1848

C. „Pe lângă toate aceste radicale instituţii, singurele cari ne pot regenera patria, apoi partida naţională mai propune una, ca cununa tuturor, ca cheia boltii, fără care s-ar prăbuşi tot edificiul naţional; aceasta este UNIREA MOLDOVII CU ŢARA ROMÂNEASCĂ, pe temeiul puncturilor de mai sus, şi cari se vor putea modifica de către Adunarea Obştească Constituantă a ambelor tari unite; unire, dorită de veacuri de toţi românii cei mai însemnaţi ai tuturor Principatelor, o unire pre care, după spiritul timpurilor, cu armele în mână au vroit să o săvârșească Ştefan cel Mare si Michail Viteazul, carele şi ajunsese a se intitula: Cu mila lui Dumnezeu, Domn al Ţării Româneşti, al Moldovei si al Ardealului. Prejudeţele veacului si intrigile străinilor până acum au stabilat această unire, astăzi însă împrejurările ne sînt mai favorabile ca să putem realiza aceea ce strămoşilor noştri le-a fost cu putinţă numai a dori. Prejudeţc şi antipatii naţionale nu mai sînt de mult între noi.
                                                    Dorinţele Partidei Naţionale în Moldova, Cernăuţi, august 1848

D. Patria este locul, căminul în care ne-am născut şi care ne hrăneşte, locul de care sunt legate suvenirele copilăriei noastre, suvenire atât de dulci, a căror coardă face să tresară omul bărbat. Acestă simpatie ce avem pentru patrie se numeşte amorul patriotic, care se naşte deodată cu inima omului, deodată cu sine; omul nu ştie pentru ce iubeşte locul pe care pentru prima oară şi-a încercat pasul, scenele naturii ce pentru prima oară l-a impresionat.
   Astfel este amorul patriei la început, dar el nu se concentră numai într-aceasta. Este în natura lui ca să se dezvolte şi să se întinză.
   Patria nu este numai locul în care ne-am născut şi în care familia noastră locuieşte; patria este ţara întreagă în care găsim concetăţeni, adecă oameni ce trăiesc subt aceleaşi legi, vorbresc aceiaşi limbă, se închină în aceiaşi religie, îşi împărtăşesc aceleaşi sentimente şi aceleaşi idei. Această unire de sentimente face naţionalitatea. Prin urmare, fără de dânsele nu poate fi naţionalitate, nu poate fi România.
    Patria, această fiinţă ideală, pe care locuitorii ei sunt gata a o apăra cu viaţa, este identitatea intereselor, ideilor, pasiunilor ce-i strânge şi-i uneşte în apărarea unui bine comun. Robul nu are patrie, pentru că robul nu are nimic.
    Ca să avem patrioţi, ca să ne putem apăra în reciprocă interesele, casa, viaţa, familia, cată să ne legăm prin aceleaşi interese, cată să avem fiecare parte dintr-această patrie, astfel fiecare vom învăţa a iubi patria şi atunci va zice: "Prefer familia mea înaintea mea, prefer patria înaintea familiei".
                                                                   Patria - articol din "Poporul Suveran" (28 iunie 1848)

Cerinţe:

1. Numiţi principalele principii pe care se susţine naţiunea română din Transilvania conform textului A.
2. Specificaţi trei cerinţe ale revoluţionarilor transilvăneni aşa cum rezultă din textul A.
3. Enumeraţi cinci cerinţe ale revoluţionarilor munteni, conform cu textul B
4. Comparaţi modul în care se încerca rezolvarea problemei ţărăneşti din textele A şi B.
5. Argumentaţi afirmaţia din textul C conform căreia unirea este cheia bolţii fără de care s-a prăbuşi întreg edificiul naţional cu două informaţii din text.
6. Descoperiţi pe baza textului D trei definiţii ale patriei.
7. Realizaţi un un eseu de 10 rânduri prin care să definiţi patria având ca model textul D.