bloguldeistorie

Competenţe de atins: 2.4 Recunoaşterea continuităţii, schimbării şi a cauzalităţii în evoluţia socială; 5.3 Plasarea evenimentelor şi proceselor istorice într-un context istoric mai larg românesc, european sau universal A. Tratatul de la Paris, ce a pus capăt Războiului Crimeii, semnat la 30 martie 1856 a influenţat în mod decisiv dezvoltarea politică a Moldovei şi a Ţării Româneşti. Cu toate că au rămas sub suzeranitatea otomană, Ţările Române beneficiau, de data aceasta, de protecţia colectivă a Puterilor, care interziceau oricăreia dintre ele să intervină de una singură în treburile lor politice. Toţi semnatarii, inclusiv Imperiul Otoman, au recunoscut independnţa administrativă a Principatelor, dreptul fiecăruia de a întreţine o armată naţională, de a emite legi şi a se angaja în mod liber în comerţul cu alte state. Puterile au stabilit de asemenea procedurile de revizuire a legii fundamentale (Regulamentele Organice) a fiecărui Principat. Au creat o comisie specială...

Competenţe de atins: 1.1 Exprimarea de opinii în limbajul adecvat istoriei;  5.2 Încadrarea unui eveniment sau a unei serii de evenimente într-un context cronologic A. Germania urmăreşte cu atenţie nu liberalismul Prusiei, ci puterea sa; Bavaria, Wittenberg şi Baden n-au decât dă arate înclinaţii în sens liberal, pentru acest lucru nimeni nu le va atribui rolul Prusiei; Prusia trebuie să-şi întărească puterea şi să o ţină pregătită pentru acel moment favorabil  pe care de mai multe ori l-a pierdut; graniţele pe baza tratatelor de la Viena nu mai sunt propice unei vieţi de stat normale; problemele mari ale epocii nu pot fi rezolvate prin cuvântări şi hotărâri majoritare - acesta a fost marea greşeală în anii 1848 şi 1849 - ci prin fier şi sânge.                                                                 ...

Competenţe de atins: 4.2 Aprecierea valorilor trecutului prin raportarea la actualitate; 5.3 Plasarea evenimentelor şi proceselor istorice într-un context istoric mai larg românesc, european  sau universal  A. 1. Naţiunea română, răzimată pe principiul libertăţii, egalităţii si fraternităţii, pretinde independinta sa naţională în respectul politic ca să figureze în numele, sau ca naţiune româna, să-si aibă reprezentanţii săi la dieta tării în proporţiune cu numărul său, să-şi aibă dregătorii săi în toate ramurile administrative, judecătoreşti şi militare în aceeaşi proporţiune, să se servească cu limba sa în toate trebile ce se ating de dânsa, atât în legislăţiune, cât şi în administraţiune. Ea pretinde pe tot anul o adunare naţională generală. La acestea s-au adaos că de aici înainte în lucrările legale ale celorlalte naţiuni transilvane si în limbile lor românii să se numească ROMÂNI, iar nu olăh, walach si bloch.      2. ...

Competenţe de atins: 1.1. Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale sau scrise 3.1. Recunoaşterea asemănărilor şi diferenţelor dintre sine şi celălalt, dintre persoane, dintre grupuri A. În 476, Imperiul Roman de Apus s-a prăbuşit, pe ruinele sale apărând mai multe regate barbare: estul Britaniei este ocupat de angli şi saxoni, între Loira şi Rin s-au aşezat francii, în văile Saonei şi Ronului s-au instalat burgunzii, alamanii au ocupat Lorena, Alsacia şi sudul Germaniei actuale; la sud de Loara şi în Spania s-a întins regatul vizigot, iar nord-vestul Spaniei a fost ocupat de suabi. Italia îi aparţinea lui Odoacru, cel ce l-a detronat pe Romulus Augustulus în 476; între regatul lui Odoacru şi Imperiul Roman de Răsărit se găsea regatul ostrogot, iar Africa de Nord, insulele Baleare, Corsica şi Sardinia aparţineau vandalilor. B Popoarele slave C. Arabii din deşert duceau o viaţă obscură, fără nicio realizare importantă, în afara unei creaţii poe...

Competenţe de atins: 1.1. Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale sau scrise 5.3. Utilizarea adecvată a coordonatelor temporale şi spaţiale relative la un subiect istoric A. Primul Adevăr este că totul e Suferinţă: Naşterea este Suferinţă, îmbătrânirea este Suferinţă, tot ceea ce este efemer este Suferinţă. Al doilea Adevăr este că originea Suferinţei e Dorinţa. Al treilea Adevăr este că abolirea Dorinţei antrenează abolirea Suferinţei. Al patrulea Adevăr dezvăluie Calea-cu-opt-Ramuri sau Calea de mijloc, care duce la extinţia suferinţei: modul corect de a vedea lucrurile, opinia, hotărârea, determinarea sau concentrarea, cuvântul, acţiunea, mijloacele de existenţă, efortul, atenţia, şi contemplarea. Aceasta pare să fie forma cea mai apropiată de mesajul originar al lui Buddha. Eliade-Culianu, Dicţionar al religiilor B. Cele zece porunci: Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, să nu ai alţi dumnezei în afară de mine. Să nu-ţi faci chip cioplit, n...