Treceți la conținutul principal

Postări

Manifestul organizației Haiducii lui Avram Iancu Divizia Sumanelor Negre

Față de Uniunea Sovietică ne-am respectat cu sfințenie toate obligațiile consemnate în armistițiul din august 1944, fiindcă în trecerea și staționarea armatelor roșii pe pământul romanesc, am fost devalizați de toate bunurile noastre plătind de trei ori valoarea armistițiului, ne-am văzut la un moment dat în situația de a nu mai avea ce să le dăm. Petru Groza însoțit de alți șase corifei, pleacă la Moscova pentru a obține noi concesii, care reîntorcându-se în țară s-au transformat în veritabile obligații. Până și ultima văcuță ce hrănea cu puținul ei lapte copilașii unei văduve a fost luată și trimisă peste Nistru. Loialitatea noastră față de Uniunea Sovietică a fost dovedită asupra cerințelor din Armistițiu, dar Petru Groza nu vede că poporului nu i-au mai rămas altceva decât ochii din care izvorăsc pâraie de lacrimi. Poporul geme, scrâșnește din dinți și rabdă, Petru Groza zâmbește, își adună cercul de slugi spunându-le impresiilr călătoriei din URSS.

Alegerile di 1946

http

Frontul Național Democrat și preluarea puterii

Frontul Național Democrat a organizat demonstrații în câteva orașe, printre care Brăila, Constanța, Craiova, Roman și Târgu Mureș, cerând demisia guvernului Rădescu. Cu toate ca mulți dintre particianți veneau de bună voie, Frontul Național Democrat a recurs și la șantaj pentru a mobiliza demonstranții. Muncitorilor care nu au intrat în sindicatli s-a refuzat cartelel de alimente. Un raport al poliției din 4 februarie consemna că, în multe fabrici, pe lângă comitetele de întreprindere au fost constituite așa-numitele "comitete de sacrificiu", compuse din membri ai partidelor de stânga. Aceste comitete au fost înființate pentru a asigura îndeplinirea de către muncitori a ordinelor partidului comunist, ca și neafilierea acestora la vreun partid sau la vreo organizație necomunistă. Denis Deletant,  Comunismul în România

Convenția de armistițiu

A. Prin articolele 10, 11 și 12, României i-au fost impuse grele sarcini economico-financiare: întreținerea trupelor sovietice din țară, despăgubiri de război, restituirea bunurilor aduse din URSS. Importante consecințe economice aveau și alte prrvederi: art. 1 (participarea la campania militară pe frontul de vest), art. 2 (măsuri pentru dezarmarea și internarea forțelor armate ale Germaniei și Ungariei, precum și internarea cetățenilor acestor state aflați e teritoriul românesc), art. 3( reglementări în domeniul transporturilor), art. 5 (cheltuieli pentru întreținerea și repatrierea prizonierilor de război, persoanelor strămutate și "refugiate" din Basarabia), art. 7 (remiterea ca trofee a materialelor de război aparținând Germaniei și sateliților săi), art. 8 (imobilizarea și controlul bunurilor din România ce aparțineau Germaniei și Ungariei). Ca și alte prevederi cu consecințe exonomice din Convenția de Armistițiu (art. 3,5, 7, 8, 10, 11), articolul 12, prin formularea...

Integrarea europeana (clasa a XI-a)

A. " Trebuie să întemeiem un fel de State Unite ale Europei. (...). Nu există niciun motiv ca organizarea regională a Europei să se opună în vreun fel Organizației Naţiunilor Unite. Dimpotrivă, cred că această sinteză mai mare a naţiunilor nu poate supravieţui decât dacă se bazează pe ample grupări naturale. (...) Acum doresc să vă spun un lucru care vă va surprinde: primul pas către reconstituirea familiei europene trebuie să fie o asociaţie între Franţa şi Germania. (...) Structura Statelor Unite ale Europei va fi astfel concepută încât va face mai puţin importantă forţa materială a unui stat. Statele mici vor avea aceiaşi valoare ca şi cele mari, fiind judecate în funcţie de contribuţia lor la cauza comună." Discursul lui W. Churchill Zurich, 19 septembrie 1946) B."Construirea Europei nu se va face dintr-o dată, şi nici în linii de ansamblu; aceasta se va face prin realizări concrete - printr-o anume solidaritate a faptelor mai întâi. Reunirea naţiunilor...

Cultura interbelică (clasa a XI-a)

a.  Pe Jodef K. îl calomniase  pesemne cineva, căci fără să fi făcut nimic rău se pomeni într-o dimineaţă arestat. (...) Imediat se auzi o bătaie în uşă şi în cameră intră un bărbat pe care până atunci nu îl mai văzuse niciodată prin casă. (...).    - Nu, spuse omul de la fereastră (...). N-ai dreptul să ieşi, eşti arestat.    - Aşa mi se pare şi mie, spuse K. Şi de ce, mă rog?    - Nu ne aflăm aici ca să-ţi spunem asta. Întoarce-te în camera dumitale şi aşteaptă. Ancheta e începută şi ai să afli totul la momentul oportun. Imi calc datoria vorbindu-ţi atât de prietenos. DAr sper că nu ne mai aude nmeni... DAcă şi de-acum înainte ai să ai tot atâta noroc pe cât ai avut când ţi-au fost numiţi paznicii, poţi să tragi nădejde.       Franz Kafka, Procesul B. Salvador Dali Pablo Picasso

Ideea de Europa (clasa a XI-a)

A.            Europa nu există ca un concept politic. Acea parte a lumii care poartă numele de Europa cuprinde un adevărat haos de popoare şi de state, o mulţime de conflicte internaţionale; ea este creuzetul războaielor viitoare. Problema europeană: ura reciprocă dintre europeni inflamează atmosfera internaţională şi stârneşte nelinişte chiar şi celor mai pacifiste ţări ale lumii. Iată de ce problema europeană nu este una locală, ci o problemă internaţională. Atâta vreme cât nu-şi va găsi rezolvarea, nu se poate visa la o dezvoltare paşnică a omenirii. Problma europeană are, pentru toată lumea de astăzi, aproape aceiaşi semnificaţie pe care o avea pentru Europa chestiunea Balcanilor, cu un secol în urmă: este o sursă permanentă de insecuritate şi tulburări. Problema europeană nu va fi rezolvată decât printr-o uniune a popoarelor Europei"                ...