Treceți la conținutul principal

Renasterea (I)



Premise ale Renașterii
               Cruciadele organizate de către europeni au deschis noi orizonturi comerciale pentru aceștia. Prin urmare comerțul cu mirodenii, mătăsuri din Orient a devenit tot mai intens, orașele italiene înflorind comercial: Florența Veneția, Genova, Roma. Așadar se dezvoltă o nouă categorie socială burghezia. Printre reprezentanții burgheziei se remarcă familiile  Fugger în Germania și Medici în Florența. Așadar, reprezentații burgheziei au promovat o activitate de mecenat care a devenit o modă în orașele italiene. Papii au finanțat la rândul lor operele de cultură pentru a demonstra puterea Bisericii Catolice.
              Noua categorie socială formată din negustori, bancheri, proprietari de manufacturi a urmărit să-și afirme prestigiul social ridicând instituții educaționale cum ar fi biblioteci sau Academia Platoniciană condusă de Marsilio Ficino unde se studiau limbile antichității: greacă, latină și ebraică.
               Iohannes Gutenberg prin inventarea tiparului a contribuit la răspândirea ideilor Renașterii în toată Europa. Papii au finanțat la rândul lor operele de cultură pentru a demonstra puterea Bisericii Catolice.
             Prin urmare, burghezia a propus un nou model de cultură cu un caracter urban bazat pe preluarea modeluluui oferit de antichitatea greco-romană ce urmărea valorificarea calităților umane. Prin urmare, perioada cuprinsă între secolele XIV-XVI poartă numele de Renaștere.

 Umanismul

Şi a zis Dumnezeu: "Să facem om după chipul şi după asemănarea Noastră, ca să stăpânească peştii mării, păsările cerului, animalele domestice, toate vietăţile ce se târăsc pe pământ şi tot pământul!"
Şi a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său; după chipul lui Dumnezeu l-a făcut; a făcut bărbat şi femeie.   (Geneza, 1, 26-27)

           Ideologia Renașterii poartă numele de Umanism. Umanismul îl pune pe om în centrul Universului ca ființă înzestrată de Dumnezeu cu rațiune (liber albitru). prin urmare omul este responsabil de faptele sale și obține statutul de cetățean.
          Gândirea Renașterii aduce noi concepte despre lume și politică. Niccolo Machiavelli în „Principile” redefinește acțiunea politică prin afirmarea conceptului ca în atingerea unor interese pot fi folosite și mijloace imorale.
          Erasmus de Rotterdam dezvoltă conceptul de „Europa„ văzut ca un spațiu al toleranței și al păcii. 
           Thomas Morus în „Utopia„ și Tommaso Campanella în „Cetatea Soarelui„ propun realizarea unor societăți ideale sau utopice ca soluții la rezolvarea problemelor sociale ale vremii.

 Renașterea artistică

           Renașterea artistică a apărut în Italia și a preluat multe din principiile artei greco-romane. Renașterea s-a răspândit din Italia în Europa. Temele operelor de artă sunt preluate din viața cotidiană, având un caracter realist și profan. Artiștii Renașterii prezintă corpul uman și cultivă nudul. 

Arhitectura
Filippo Brunelleschi a ridicat domul catedrale Santa Maria del Fiore.

 Sculptură
Donatello, Michelangelo Buonarroti David

Pictură
Michelangelo, Capela Sixtină, Capela sixtina interior
Leonardo da Vinci, Cina cea de taină 
Boticelli, Nașterea Venerei
Pieter Breughel cel Bătrân, Uciderea pruncilor
El Greco, Învierea 
Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Declaraţia Drepturilor (1689)

      "Având în vedere faptul că abdicarea fostului [rege] Iacob al II-lea a lăsattronu8l vacant, Alteţa Sa, prințul de Orania (care cu voia Atotputernicului Dumnezeu a devenit unealta glorioasă a eliberării acestui Regat de papism şi de puterea arbitrară), la sfatul lorzilor ecleziastici şi mireni şi al mai multor persoane notabile ale Comunelor, a adresat scrisori lorzilor ecleziastici şi  mireni protestanţi, şi alte scrisori diferitelor comitate, orașe, universități, burguri şi celor cinci porturi, pentru ca să aleagă persoane vrednice să le reprezinte în parlamentul ce avea să se adune şi să reşeadă la Westminster, în a 22-a zi a lunii ianuarie 1689, în scopul de a se consfătui cu privire la mijloacele prin care religia, legile şi libertățile să nu mai cadă în primejdia de a fi răsturnate. În baza ziselor scrisori, alegerile s-au făcut.       În aceste împrejurimi, sus-zişii lorzi [...] şi Comunele, întrunite astăzi în virtutea scrisorilor şi a ...
Un comentariu
Citiți mai multe

Supplex Libellus (1744)

Carte presupusă a plângerilor clerului şi poporului român unit din Transilvania şi din părţile reîncorporate ei, pentru remedii potrivite şi pentru consolare, adusă în faţa tronului Preasfintei Majestăţii Regale a Ungariei şi Boemiei, în genunchi. […]             De altminteri, naţiunea noastră după intrarea ei cu Traian în această Daciei, a fost oprimată în diferite feluri de vicisitudinile diferitelor timpuri. […] Chiar principii care au domnit în secolele anterioare, luând în considerare binevoitoare utilitatea naţiunii pentru bunul public şi pentru conservarea şi apărarea patriei, au hotărât să le lărgească un oarecare favor şi să le împărtăşească echitabil, precum Prea Înaltul Principe al Ardealului Acaţiu Barcsai, a dăruit clerului nostru valah pe veci cu imunitate de la plata decimilor, nonelor şi alte asemenea dări şi plăţi.[…]             Cerem: 1.  ...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Califatul arab. Ideea de Cruciadă. Imperiul Otoman

Califatul arab           Califatul arab a luat naștere după moartea lui Mahomed, cel care i-a unit pe  arabi prin intermediul islamului. La moartea lui Mahomed s-a pus problema succesiunii în statul arab. Cum Mohamed a avut o singură fiică Fatima, și conform dreptului musulman femeile nu aveau dreptul de moștenire, s-a declanșat o dispută în acest sens. Șiiții au fost fideli principiului conducerii statului  de către descendenții lui Mahomed. Suniții (Sunna=tradiție) susțin aplicarea principiului electiv a conducerii califatului .  în urma acestei dispute s-au impus suniții, Abu Bakr,  socrul Profetului a preluat conducerea statului arab devenind Calif (locțiitor al profetului). statul arab a cunoscut o dezvoltare rapidă. Arabii au cucerit Peninsula arabă, Siria, Palestina, Persia (Mesopotamia), Egiptul, Africa de Nord (Magreb) și Spania (harta aic i).   În secolul al VIII-lea, arabii au cucerit Sp...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe