Treceți la conținutul principal

România de la democraţie la regimurile autoritare

Competenţe de atins:
1.1. Formularea, în scris şi oral, a unor opinii referitoare la o temă de istorie

A. Dacă menirea poporului românesc este aceea de a creea o cultură după chipul asemănarea lui, afirmaţia aceasta implică şi soluţia unei orientări. Cine preconizează orientarea spre Occident rosteşte un non-sens. Orientarea cuprinde în sine cuvântul Orient şi înseamnă îndreptarea spre Orient, după Orient. Altarele se aşează spre Orient, icoanele căminului se aşează pe peretele dinspre Orient, ţăranul când se închină pe câmp se întoarce spre Orient. [...] Prin religia ortodoxă, deţinem adevărul luminii răsăritene, orientarea noastră nu poate fi decât spre Orient, adică spre noi înşine, spre ceea ce suntem prin moştenirea de care ne-am învrednicit.
                                                                                                         Nichifor Crainic, Sensul tradiţiei

B. Numai prin cultivarea formelor superioare sufleteşti, prin adaptarea la culturile apusului vom crea cultura românească, adică instrumentul de percepţie, care să ne indice, să ne spui cine şi ce suntem. Specific naţional fără conştiinţă şi fără raţiune nu e posibil. Întâi să ne cultivăm şi pe urmă ne vom înţelege. Adică ne vom înţelege pe măsură ce vom crea. Specificitatea naţională e o operă de desprindere, iar percepţia diferenţiată nu se poate obţine decât prin raţiune. Începând a fi buni europeni, vom sfârşi prin a fi buni români - Românismul se învaţă prin europenism.
                                                              Mihai Ralea, Critica ortodoxismului şi apărarea europenismului

 C. Astăzi opinia publică din România Mare este înăbuşită, iar un popor care a trăit şi a prosperat în libertate, nu mai are nicio acţiune la viaţa ţării. El trăieşte în întuneric şi la fiecare moment se aşteaptă la decretarea unor legiuiri care îl asupresc şi îi ridică drepturile pe care le-a căştigat printr-o largă luptă de emancipare [...]. Nemaiputându-şi face o acţiune politică la lumina zilei, ea se face în taină şi nemulţumirile se grămădesc fără să poată fi canalizate şi aduse la aduse la cunoştinţa Maiestăţii Voastre. Nu mai există o supapă de siguranţă care să le atenueze.
        Memoriu comun al lui Iuliu Maniu şi C.I.C. Brătinau înaintat regelui Carol al II-lea în aprilie 1938, Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, Istoria românilor în secolul XX

1.     Interpretaţi viziunea din sursa A aducând două informaţii ca argumente.
2.     Comparaţi viziunea din sursa B referitoare la europenism folosind trei argumente.
3.     Argumentaţi care din viziunile exprimate în sursele A şi B se potriveşte dezvoltării României aducând două exemple.
4.     Exprimaţi o opinie asupra efectelor introducerii regimurilor autoritare în România pornind de la sursa C. Cunoaşteţi şi alte consecinte?



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Declaraţia Drepturilor (1689)

      "Având în vedere faptul că abdicarea fostului [rege] Iacob al II-lea a lăsattronu8l vacant, Alteţa Sa, prințul de Orania (care cu voia Atotputernicului Dumnezeu a devenit unealta glorioasă a eliberării acestui Regat de papism şi de puterea arbitrară), la sfatul lorzilor ecleziastici şi mireni şi al mai multor persoane notabile ale Comunelor, a adresat scrisori lorzilor ecleziastici şi  mireni protestanţi, şi alte scrisori diferitelor comitate, orașe, universități, burguri şi celor cinci porturi, pentru ca să aleagă persoane vrednice să le reprezinte în parlamentul ce avea să se adune şi să reşeadă la Westminster, în a 22-a zi a lunii ianuarie 1689, în scopul de a se consfătui cu privire la mijloacele prin care religia, legile şi libertățile să nu mai cadă în primejdia de a fi răsturnate. În baza ziselor scrisori, alegerile s-au făcut.       În aceste împrejurimi, sus-zişii lorzi [...] şi Comunele, întrunite astăzi în virtutea scrisorilor şi a ...

Supplex Libellus (1744)

Carte presupusă a plângerilor clerului şi poporului român unit din Transilvania şi din părţile reîncorporate ei, pentru remedii potrivite şi pentru consolare, adusă în faţa tronului Preasfintei Majestăţii Regale a Ungariei şi Boemiei, în genunchi. […]             De altminteri, naţiunea noastră după intrarea ei cu Traian în această Daciei, a fost oprimată în diferite feluri de vicisitudinile diferitelor timpuri. […] Chiar principii care au domnit în secolele anterioare, luând în considerare binevoitoare utilitatea naţiunii pentru bunul public şi pentru conservarea şi apărarea patriei, au hotărât să le lărgească un oarecare favor şi să le împărtăşească echitabil, precum Prea Înaltul Principe al Ardealului Acaţiu Barcsai, a dăruit clerului nostru valah pe veci cu imunitate de la plata decimilor, nonelor şi alte asemenea dări şi plăţi.[…]             Cerem: 1.  ...

Califatul arab. Ideea de Cruciadă. Imperiul Otoman

Califatul arab           Califatul arab a luat naștere după moartea lui Mahomed, cel care i-a unit pe  arabi prin intermediul islamului. La moartea lui Mahomed s-a pus problema succesiunii în statul arab. Cum Mohamed a avut o singură fiică Fatima, și conform dreptului musulman femeile nu aveau dreptul de moștenire, s-a declanșat o dispută în acest sens. Șiiții au fost fideli principiului conducerii statului  de către descendenții lui Mahomed. Suniții (Sunna=tradiție) susțin aplicarea principiului electiv a conducerii califatului .  în urma acestei dispute s-au impus suniții, Abu Bakr,  socrul Profetului a preluat conducerea statului arab devenind Calif (locțiitor al profetului). statul arab a cunoscut o dezvoltare rapidă. Arabii au cucerit Peninsula arabă, Siria, Palestina, Persia (Mesopotamia), Egiptul, Africa de Nord (Magreb) și Spania (harta aic i).   În secolul al VIII-lea, arabii au cucerit Sp...