Dictaturi şi democraţii

Competenţe de atins:
3.3. Descoperirea în sursele de informare a perspectivelor diferite asupra evenimentelor şi proceselor istorice;
1.3. Compararea unor opinii şi argumente diferite referitoare la o temă de istorie

A. Ideea de democrație care a apărut în Grecia antică a fost alăturată unor concepte ca "iso-nomie" (egalitatea tuturor în fața legilor), "libertate" (condiție pentru exercitarea drepturilor politice), "iso-cratie" (egalitatea puterii), "isogorie" (egala libertate de exprimare). Modul de a concepe această "guvernare a poporului" a fost însă deosebit de bine structurat. Chiar Herodot a indicat calitățile și defectele formelor de guvernământ: doar democrația ar realiza egalitatea, libertatea și isonomia; aristocrația ar putea fi preferată pentru ca înseamnă guvernarea celor mai buni; monarhia s-ar distinge prin capacitate decizională. În tipologia lui Platon democrația este guvernarea celor mulți, dar și a celor săraci. Pentru Aristotel democrația este situată între formele degenerate, ca putere exercitată nu "de cei mulţi", ci "pentru cei săraci", adică în vederea unui interes părtinitor. Modelul aristotelic (care considera că fiind, în cele din urmă, formele de guvernământ cele mai indicate formele "mixte") va fi acceptat în repetate rânduri de gândirea occidentală.

                                                                                             Democraţia (http://www.ipedia.ro)

B. Legătura dintre primul război mondial şi fenomenul totalitar nu este întâmplătoare. Conflagrația de la începutul secolului XX constituise o linie de demarcaţie în devenirea istoriei europene şi a lumii. Lumea suportase schimbări la nivelul mentalităţilor şi a sistemului de valori. Se clătinase credinţa în progres şi civilizaţie. Se relativizase raţionalismul liberal şi se căutau noi certitudini ale fiinţei şi ale existenţei. În acest context, Edward McNall Burns sesiza o reacţie totalitară.

   Astfel, comunismul în Rusia îşi începea istoria ca o reacţie împotriva suferinţelor şi injustiţiilor impuse ţăranilor şi muncitorilor în timpul primului război mondial şi împotriva burgheziei şi ale lui Kerenski de a forţa Rusia să reia lupta împotriva Germaniei. Impactul războiului a contribuit la începutul masificării/ atomizării societăţii ruse, proces continuat de conducătorii sovietici şi condiţie necesară a instalării regimului totalitar.

   Războiul lăsase urme adânci şi în rândurile populaţiei din Germania. Mortalitatea excesivă, lipsa bunurilor de larg consum, creşterea numărului de şomeri, obligaţiile grele asumate prin tratatul de pace, creaseră un climat de serioasă efervescenţă socială în două direcţii diametral- opuse: stânga politică, spre realizarea unei societăţi fără războaie, de egalitate în faţa legilor, de democraţie reală; dreapta politică, reacţionară şi conservatoare, spre menţinerea structurilor sociale, economice şi politice ale fostului Imperiu.

   Pe acest fond al nemulţumirilor sociale, pangermanismul renaşte cu şi mai multă vigoare, degenerând într-un naţionalism şovin şi într-un antisemitism acerb, printre vinovaţii înfrângerii Germaniei fiind consideraţi şi evreii.
                                                          Originea şi cauzele totalitarismului (http://www.liis.ro)

Cerinţe:

1. Desprindeţi câteva caracteristici ale democraţiei folosind sursa A.
2. Prezentaţi opinii argumentate referitoare la cauzele apariţiei regimurilor totalitare folosind informaţiile din sursa B.